A venit iarna cu miros de pastel de Alecsandri si lumea neagra de invidie sau de suparari s-a facut alba, pufoasa si ambalata in lumina. A venit Craciunul, cu nelipsitul Mos Craciun care ne-a adus cadouri daca am fost cuminti, am luat note bune si n-am dezamagit pe nimeni sau mai bine zis, n-am dezamagit chiar pe nimeni.
In sfarsit vine Anul Nou. Acum e momentul in care se fac prognoze (la radio s-a anuntat ca 2008 va fi un an normal; ma intreb cum arata un an paranormal ?!), se fac topuri, se incheie bilanturile, se revizuiesc atitudinile, se fac procese de constiinta si la sfarsit se spala toata lumea pe maini (la figurat), se imbraca frumos si merge sa petreaca noaptea cea mai stralucitoare si mai zgomotoasa a anului. E o noapte magica in care alcool dehidrogenaza va fi, din nou, coplesita de situatie, enzimele digestive vor intra in concediu medical si totul se va incheia atat de dragut si de poetic cu silabisitul unui ‘la multi ani’, urmat de plecarea tuturor acasa.Si, dupa cum spuneam, e vremea in care trecutul se intalneste cu viitorul. Asa ca, de ce sa fii mirat daca Fortuna labilis iti va oferi sansa ca intr-o seara de decembrie sa-ti aduca spontan pe fostii colegi de chinuite integrale si de multimi disjuncte, pe care nu i-ai mai vazut de ani lumina. Lumea are chef si povestile incep: povesti despre casatorii, politisti la Criminalistica, Italia, licente, drumuri la Copenhaga si Paris, master, Londra, jurnalism.
Si, cand credeai ca totul s-a sfarsit cu bine, tu, cel care ai tras lozul castigator cu numele Medicina, devii subiectul unui adevarat chestionar :’Si tu ? Tot la medicina esti ?’. Iar tu raspunzi ca da, tot acolo esti. Bineinteles ca nu scapi. Intrebarea urmatoare e :’ Si cati ani mai ai ?’ Adaugi usor : ‘2 ani si un semestru’( te gandesti ca ea se referea la anii de facultate si speri ca la Jurnalism nu ii invata si despre existenta rezidentiatelor). La masa dreptunghiulara se aude un murmur generalizat ‘ Vai, saraca de tine, atat de mult ?. Tu mormai incet : ‘Mai trebuie sa se faca si cineva doctor…totusi’
Tipa blonda cu accent de Moldova preschimbat miraculos in accent de capitala continua :’ Si ce specializare vrei sa faci ?’ Tu raspunzi ca nu stii inca. Ea adauga :’ Poate te faci si tu chirurg plastician !’.Iar tie iti apare spontan in minte numarul locurilor pentru Chirugie Plastica la rezidentiat si ii spui pe un ton amarui , mai amar decat orice absint din lume :’ Daca ma fac am sa te anunt. Iti fac si reducere daca vrei’.
In sfarsit interogatoriul se termina si se reiau vechile subiecte de conversatie. Intr-un final, lumea satula de rascolit amintiri despre profesori si locuri de munca isi ureaza sarbatori fericite. E semn de la revedere sau de adio. Asa se despart drumurile abia reunite.
In curand o sa mai treaca un an acoperind vacanta de vara ,ploi, another failed romance, inghetata de menta si multe fotografii. Pe unii o sa ii inece uitarea in tari straine, pe altii sesiunile si interviurile, iar pe altii rezidentiatul. Ca de obicei insa, ‘the wind of change’ va bate ‘into the face of time’ modificand destinele si ordinea lucrurilor, caci show-ul (fiecaruia) must go on and on and on…
| < Anterior | Urmator > |
|---|
