Melatonina (N-acetil-5-methoxitriptamina) este o substanta chimica produsa de catre glanda pineala (o glanda mica localizata la baza creierului) si care e implicata in ‘semnalizarea’ timpului din zi ‘ sau a ‘momentului din an’, un fel de pacemaker cronologic sau 'Zeitgeber'. E sintetizata din aminoacidul triptofan , reactie catalizata de doua enzime (arilalkilamine N-acetiltransferaza si hidroxiindol-O-metiltransferaza) si se gaseste la toate fiintel vii de la alge si pana la oameni, la nivele care variaza in cadrul ciclului nictemeral. E metabolizata rapid in ficat.
Sinteza
E produsa de pinealocitele din glanda pineala, precum si la nivelul retinei sau tractului digestiv. Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de lumina.
Informatia legata de prezenta intunericului sau a luminii este transmisa de la retina la glanda pineala prin intermediul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus si a sistemului nervos simpatic. In timpul orelor cu lumina, celulele receptoare de la nivelul retinei sunt hiperpolarizate si inhiba eliberarea de norepinefrina. La aparitia intunericului aceste celule elibereaza norepinefrina si activeaza intreg sistemul.
Melatonina mai poate fi produsa si la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale si de cele mai multe ori concentratia hormonului in aceste celule e mai mare decat cea din sange.
Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante (orez).
Nivelul acestui hormon numit si ‘hormonul intunericului’ inregistreaza variatii si in timpul noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de productie intre 2 si 4 dimineata si scade in a doua jumatate a noptii.
Pana in cadrul istoriei recente a umanitatii, oamenii care locuiau in cadrul climei temperate erau expusi pana la 18 ore de intuneric in timpul iernii. In perioada moderna , sursele artificiale de lumina au redus durata la 8 ore sau chiar mai putin. Chiar si nivelele reduse de lumina pot afecta producerea melatoninei, in timp ce supra-iluminarea o poate inhiba(lumina albastra afecteaza cel mai mult sinteza hormonului).
De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odată cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta.
Rolurile melatoninei
1)Antioxidant
Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil să patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.
Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem spune că face parte din categoria antioxidantilor „terminali” sau „de sacrificiu”.
2)Reglarea sistemului endocrin
Una din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale.
3)Efecte asupra sistemului imun
Unul dintre domeniile noi cele mai interesante ale cercetărilor efectuate asupra melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra sistemului imunitar. Rezultatele evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a organismului,actionand la nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente., determinand sinteza de citokine(interleukina 2).
4)Reglarea ceasului biologic
De asemenea, melatonina reglează ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.
5)Creste frecventa somnului cu vise
Expertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina reprezinta o modalitate a creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul că noaptea este cea mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Se pare ca doze crescute de melatonina cresc frecventa somnului cu vise si durata fazei REM .Unele droguri (LSD sau cocaina) stimuleaza sinteza de melatonina, iar altele de tipul halucinogenelor actioneaza la aceleasi zone ca si melatonina.
Pe langa efectele sale obisnuite ,melatonina are si o o serie de indicatii medicale, unele aflate sub semnul intrebarii
1)Reduce efectele ischemiei
Desi acest efect nu a fost testat inca la oameni, se pare ca melatonina la soareci, reduce distrugerea tisulara produsa de ischemia cerebrala sau cardiaca.
2)Tratarea osteoporozei
Acest hormon stimuleaza osteoblastele. Studiile actuale incearca sa realizeze o legatura intre nivelul scazut de melatonina la femei dupa menopauza si declansarea osteoporozei.
3)Depresie si anorexie
Nivele scazute de melatonina apar la cei cu anxietate, anorexie si depresie, precum si la cei care sufera de depresie toamna si iarna(datorita scaderii duratei luminii naturale)
4)Cancer de san sau prostata
Cateva studii sugereaza ca scaderea melatoninei este un factor de risc pentru producerea cancerului de san(femeile care au cancer de san au un nivel al melatoninei mai scazut decat femeile sanatoase).In urma experimentelor s a constatat ca nivele scazute de hormon favorizeaza proliferarea unor celule , in timp ce nivele ridicate o scad.
Un aspect interesant prezentat in cadrul unui studiu ce includea un numar redus de femei ce aveau cancer de san e ca, administrarea de melatonina cu 7 zile inainte de inceperea chimioterapiei previne aparitia trombocitopeniei, una din complicatiile comune ale chimioterapiei.Rezultate bune s au obtinut prin asocierea Tamoxifenului cu melatonina.
5)Sarcoidoza
Se utilizeaza melatonina pentru tratamentul sarcoidozei, mai ales cand aceasta nu raspunde la tratamentul cu steroizi
6)Artrita reumatoida
La cei care sufereau de artrita reumatoida, tratati cu indometacin si care aveau in prealabil asociate nivele scazute de melatonina,, s a constat cresterea acestui hormon, fapt explicat prin asemenarea structurala chimica a celor doua substante(melatonina si indometacin).
7)Epilepsie
Foarte controversat e rolul melatoninei in tratamentul epilepsiei :unii sustin ca administrarea ei reduce numarul crizelor , iar altii ca ar determina chiar intensificarea acestora.
8)Arsuri solare
Melatonina continuta in diverse creme, lotiuni si asociata cu vitamina E ar reduce leziunile provocate de radiatiile ultraviolete la nivelul pielii.
9)Encefalita virala
Asocierea terapiei cu melatonina scade posibilitatea de producere a complicatiilor post encefalita
10)Boala Alzheimer
La soareci, hormonul a scazut rata de hiperfosforilare a proteinelor, hiperfosforilare care determina producerea de degenerescente neurofibrilare implicate in mecanismul de aparitie a bolii Alzheimer.
Dupa cum se vede melatonina este un hormon destul de controversat. Unii l au numit chiar ‘homonul uitarii’, altii sustin ca el de fapt favorizeaza procesul de memorare.De necontestat ramane rolul acestuia in declansarea somnului si reglarea ritmului biologic.
Si iata cum secretia de melatonina ne afecteaza sau poate de fapt, cum ne afectam noi insine secretia de melatonina.
In cel mai recent articol numit ‘"Stressed workaholics" urged to abandon laptop before bed’,cercetatorii afirma ca au descoperit secretul unui somn bun. Se pare ca principalul vinovat pentru toate noptile lipsite de somn e lumina laptopului. Dr Chris Idzikowski, de la Centrul Somnului din Edinburgh afirma ca ‘verificarea e-mailurilor inainte de a dormi, precum si lumina de la toate aparatele electronice care ne inconjoara produc acelasi efecte ca si consumul unui espresso cat mai tarziu in noapte’. Sa vedem cine reactioneaza primul pentru salvarea melatoninei si scapa de vinovat ?(oricum aceasta e o intrebare retorica)
Bibilografie
1) www.melatonin.com
2)www.managementinpractice.com
3) en.wikipedia.org
4) www.sanatateata.com
Comentarii (2)
Subscribe to this comment's feeddiferenta
-
- +2
-
-
Diferenţa dintre melatonină şi biomelatonină
-
- +20
-
-
Scrie comentariu
| < Anterior | Urmator > |
|---|
