Prezenta unei pisici in casa poate cauza aparitia eczemelor la bebelusii care au o mutatie genetica responsabila de slabirea functiei de bariera protectoare a pielii, afirma cercetatorii.
Riscul aparitiei eczemei in primul an al vietii a fost cel putin dublu in randul copiilor care aveau o pisica in casa si care purtau si mutatia, mutatie care consta intr-o deficienta a proteinei filagrina, sustin Hans Bisgaard de la University Hospital Gentofte si colegii sai.
Expunerea copiilor la caini sau acarienii din praful de casa nu a avut niciun efect asupra riscului de aparitie a eczemelor, au demonstrat doua studii efectuate de acestia. Pentru a reduce riscul eczemelor, copiii cu aceasta mutatie nu ar trebui sa fie expusi la pisici in primele cateva luni de viata.
Filagrina este componenta majoritara a keratohialinei ce se gaseste in stratul granulos al epidermei si care ajuta la reducerea pierderii de apa si care asigura protectie impotriva agentilor din mediu. Grupul doctorului Bisgaard a demonstrat anterior ca variantele nefuntionale ale genei care determina formarea filagrinei sunt principalele cauze care duc la aparitia eczemelor.
Pentru a vedea daca expunerea timpurie a alergenilor se adauga la riscul genetic, cercetatorii au examinat doua grupuri, primul, din Copenhaga, cuprinzand 379 nou-nascuti cu un risc crescut si al doilea grup, cuprinzand 503 copii de la Manchester Asthma and Allergy Study.
In ambele studii, mutatii ale filagrinei au reprezentat pentru experti cele mai importante influente asupra riscului de eczeme la varste timpurii. In grupul de mare risc, 28% dintre copii au fost diagnosticati cu eczema inainte de primul an de viata (echivalentul a 105 copii). Printre cei 40 de copii cu mutatii grave ale filagrinei din grupul din Copenhaga, 18% aveau un caine in casa la nasterea lor, 11% au avut o pisica si 3% si caine si pisica.
Prezenta pisicilor se pare ca a fost singurul factor dintre alergeni care a crescut riscul aparitiei eczemelor, insa doar la copiii cu mutatii ale filagrinei. Prezenta cainilor a fost asociata cu o reducere a aparitiei eczemelor, dar fara o interactie cu genotipul filagrinei.
In grupul din Manchester, 37% din cei 503 copii au dezvoltat eczeme la varsta de un an. Si aici, un numar redus de copii a avut mutatii ale filagrinei (10%, 50 in total). Au avut aceeasi probabilitate de a avea animale de companie in casa ca si ceilalti copii. (17%, comparativ cu 22% au avut un caine, 13.2% comparativ cu 12% au avut o pisica si 5,1% comparativ cu 4% au avut ambele animale.
Grupul din Manchester a confirmat riscul crescut al dezvoltarii eczemei la varsta de un an, cu mutatii ale filagrinei, desi riscul crescut al acestor copii, cu o pisica in casa, nu a fost asa crescut ca cel din grupul din Copenhaga.
In acest studiu, un caine in casa a demonstrat ca tinde sa aiba un rol protector, dar nu in mod semnificativ. Niciun studiu nu a demonstrat o interactiune semnificativa cu acarienii din praful din casa.
Efectul pare sa fie independent de sensibilizarea alergica, mecanismul fiind necunoscut, afirma cercetatorii. Alte posibilitati sunt endotoxinele, cum ar fi colonizarea bacteriilor care intra pe cale respiratorie, sau “acea expunere la pisici poate fi un marker surogat pentru alte influente necunoscute ale mediului inconjurator care penetreaza bariera imperfecta a pielii datorita unei sinteze defectuoase a profilagrinei”, declara ei.
Cercetatorii au luat in considerare numarul redus de copii din ambele studii care au avut si mutatia respectiva si o pisica in casa.
| < Anterior | Urmator > |
|---|
