MedicalStudent.ro

Dimitrie Gerota s a nascut pe 17 iulie 1867 in Craiova, fiind fiul preotului Dimitrie Constantin Gerota si a Mariei Gerota. In 1886 e admis la Facultatea De Medicina din Bucuresti pe care o termina in 1892.Timp de 4 ani si a continuat studiile la Paris. Intors in tara, a inceput sa practice medicina, in paralel fiind cadru didactic.

Incepand cu octombrie 1897, preda anatomia la Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti, unde il are, ca si student pe celebrul Constantin Brancusi. La inceputul secolului trecut, Brancusi, elev la Scoala de Arte si Meserii din Craiova a fost remarcat de tatal profesorului Gerota, care l-a sfatuit pe tanarul Brancusi sa-si continue studiile in Bucuresti si i l-a recomandat fiului sau. Aceasta este doar inceputul unei frumoase prietenii care va dura o viata intreaga. Gerota va sustine plecarea celui mai promitator dintre studentii sai la Paris, asigurandu-i chiar o bursa lunara de 24 franci.

Brancusi comenta despre mentorul sau:'Seriozitatea si punctualitatea cu care isi indeplinea sarcinile didactice, bogatia documentarii iconografice, expunerile sale clare si deloc pedante insotite intotdeauna de desene in crete colorate facute la tabla cu mana lui, in timp ce vorbea, constructia regiunii sau a aparatelor facute, plecand de la simplu la compus, fermeca pe student si-l obliga sa urmareasca aceasta constructie pe care fiecare era tentat sa o copieze pe caiet, desenand in acelasi timp cu profesorul, fara ca aceasta sa fie o indatorire imensa.'

Colaborarea lui Brancusi cu Gerota a fost prolifica si a dat nastere celebrului ecorseu, adica o reprezentare a corpului omenesc fara piele, bazat pe disectiile facute in cadrul Facultatii de Medicina si Muzeului de Anatomie Comparata.

Aceasta lucrare cunoscuta si sub numele de 'Jupuitul' i-a permis lui Brancusi absolvirea Scolii de Arte Frumoase. Plina de finete, lucrarea e o impletire intre talentul si cunostintele anatomice ale lui Brancusi.

Comentand aceasta piesa, D. Haulica face o observatie:

'In fresca Judecatii de apoi a lui Michelangelo se gaseste un sfant. Bartholomeu, dupa legenda jupuit de viu, care intinde spre Hristos un soi de sac atarnand lamentabil, care e propria piele. Insa "jupuitul" poarta trasaturile lui Michelangelo insusi, e unul dintre portretele sale cele mai plauzibile. La Brancusi, aceasta cruzime a observatiei anatomice e obiectiva, absolut impersonala, ea isi impune sa nu spuna nimic despre sufletul artistului, sau mai degraba, spune vointa de a se detasa de prestigiile anatomiei, prin acest studiu aplicat si fara iluzii. Evident, o lucrare comandata in scopuri didactice'

Ceea ce este neobisnuit la ecorseu si arata ca poate nu e o lucrare asa impersonala, e ca ....'Jupuitul'are un zambet abia schitat.

Unul din profesori marturisea:

'Dupa cateva saptamani, Constantin modela muschii folosind ilustratiile unei carti medicinale, pentru ca profesorul sau sa nu poata gasi nici o greseala. Statuia semana cu un om cu pielea jupuita. Venele si arterele erau foarte bine reliefate, copie fidela a realitatii.'

Cand Brancusi a intrebat un vechi prieten 'Ce ti spune statuia cand o privesti?',acesta a raspuns 'Imi arata cat de perfect sunt asezati muschii, cei care pot fi vazuti cand scoti pielea.'E tocmai ceeea ce am intentionat sa reprezent', marturisea Brancusi. Modelul statuii a fost inspirat totusi dupa mulajul lui Hermes aflat in Muzeul Capotolium din Roma.

In mai 1903 cand a fost terminat a fost expus la Ateneul Roman, iar Societatea Studentilor de la Institutul de Arte Frumoase a trimis o petitie ministrului educatiei de atunci, Spiru Haret, sa-l achizitioneze.

Beneficiind de sustinere din partea profesorului Gerota, Brancusi si-a multiplicat lucrarea in patru exemplare. Unul din ele a fost pastrat de doctorul Gerota, altul a ajuns la colegiul Carol I din Craiova, Celalalt a intrat in Colectia Muzeului de De Anatomie Din Iasi, iar ultimul la Facultatea de Medicina din Cluj-Napoca. Se pare ca a mai existat o copie care a apartinut Scolii de Arte Frumoase si apoi a intrat in patrimoniul Facultatii de Medicina din Bucuresti.

Condamnat la uitare, 'Jupuitul' lui Brancusi, aflat inca in posesia diverselor institutii de invatamant medical din tara s-ar putea sa va schiteze un zambet, asteptand cuminte sa aflati povestea creatiei si a creatorului.

In ceea ce priveste activitatea lui Gerota, acesta a fost primul radiologist roman si initiatorul studiului radiologiei. Cativa ani mai tarziu a abandonat radiologia din cauza unei dermite a mainii care a necesitat amputarea.

In 1909 a deschis un sanatoriu cu numele sau, unde practica chirugia fiind adeptul actelor de caritate.

Profesorul Gerota a studiat anatomia si si fiziologia vezicii urinare si a apendicelui si a dezvoltat o metoda de injectare a vaselor limfatice cu o vopsea solubila in cloroform(mercur, albastru de Prusia), cunoscuta sub numele de metoda Gerota.

In literatura medicala, termenul de fascia lui Gerota e utilizata pentru a denumi fasciile renale, anterioara si posterioara. In realitate, fascia posterioara a fost descoperita de Zuckerkandl in 1883 si abia in 1895 Gerota a descoperit-o si pe cea anterioara. De asemenea sindromul Ormond (fibroza retroperitoneala de cauza inflamatorie) a mai fost numit si sindromul lui Gerota.

In noiembrie 1935, a trimis ziarului Universul articolul 'Monarhie cu camarila sau republica', articol care era o critica la adresa regelui Carol al II lea. De aceea, Dimitrie Gerota a fost trimis la inchisoare. A fost eliberat patru zile mai tarziu dupa protestele studentilor la Medicina din Bucuresti. In 1936, a fost arestat din nou si trimis la Jilava. A fost eliberat si a murit in 1939.

Ca dovada a importantei mostenirii lasate de Dimitrie Gerota , Spitalul MIRA din Bucuresti (pe locul fostul Sanatoriu Prof. D. Gerota numit Spitalul Militar M.I. " Dr. Victor Babes" in perioada comunismului) ii poarta numele.