MedicalStudent.ro

Tuesday
Apr 08th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Genetica Progrese in terapia genica - inlocuirea vectorului viral cu un polimer

Progrese in terapia genica - inlocuirea vectorului viral cu un polimer

Evaluare articol: / 2
Cel mai slabCel mai bun 

Oamenii de stiinta au creat un polimer biodegradabil care poate "indesa" ADN-ul intr-o celula, crescand posibilitatea ca elementul nou format sa ofere in viitor o metoda mai sigura de practica a terapiei genice.

Pana in prezent s-au realizat mai mult de 1000 de experimente care includ terapie genica, o tehnica relativ noua de reparare a defectelor genetice, prin introducere de material genetic direct in ADN-ul unei persoane. Majoritatea testelor s-au realizat pentru a verifica siguranta terapiei genice.

Cea mai mare parte a experimentelor se bazeaza pe folosirea unor virusuri capabile sa escorteze fragmente terapuetice de ADN prin membrana celulara si nenumarate zone din corp, pentru a le insera in ADN-ul persoanei respective. Din pacate insa, siguranta ramane o problema majora, dat fiind faptul ca sunt folosite virusuri cu potenatial oncogen. Totusi in prezent cercetarile sunt la un pas de descoperirea unei alternative nevirale.

Pana acum, cercetatorii au incercat diverse metode, precum "impachetarea" genelor in lipide incarcate cu sarcina pozitiva, prin intermediul carora se injecta ADN pur. Cu toate acestea, nicio metoda nu a atins eficienta unui virus. Daniel Anderson de la Institutul de Tehnologie de la Cambridge sustine ca este foarte dificil sa obtina o molecula de ADN, care este incarcata negativ, sa o extraga din corp si apoi sa o introduca intr-o alta celula, fiind multe bariere de trecut.

De curand Anderson impreuna cu colegii sai a reusit sa foloseasca un polimer, cunoscut drept poly (beta-amino ester), pentru a implanta cu succes o gena intr-o tumora ovariana la un soarece, proces cunoscut drept "transfectie". In culturi celulare, noua componenta a fost capabila sa tranfecteze de doua ori mai multe celule, decat a reusit agentul nonviral utilizat in experimente.

Nivelul de expresie genica rezultat, a rivalizat cu cel obtinut cu ajutorul adenovirusurilor, vectori folositi frecvent in terapia genica..

Cercetatorii declara ca nu a existat pana acum un sistem nonviral care sa poata transfecta celulele umane atat de bine. In cazul experimentului realizat, informatia genetica incorporata nu a facut decat sa exprime la nivelul tumorii o proteina fluorescenta. Cu siguranta insa, aceasta tehnologie va imbunatati folosirea tulpinilor d ADN. Acest lucru se afla acum in experimente, la animale.

Studiul este urmarea unor experimente realizate cu ceva vreme in urma, care foloseau polimeri incarcati pozitiv, care fuzionau cu acidul nucleic, formand nanoparticule. Inainte, unii dintre acesti polimeri au fost conceputi pentru a introduce ADN-ul si ARN-ul in interiorul celulei. Dar adeseori ei lucreaza pe perioade scurte de timp, si trebuie folositi in concentratii foarte mari, care sunt imposibil de folosit in clinica umana.

Anderson si colegii sai au luat un numar de poly (beta-amino ester) si i-au introdus progresiv, pas cu pas, pentru a le verifica eficacitatea. Au o creat o baza de data cu diverse variante, obtinute prin modificarea sectiunii terminale a polimerului, cautand moleculele care imbunatateau transfectia.

Polimerul cel mai eficient a avut la ambele capete o molecula, diamina primara, care crestea capacitatea de "livrare" a ADNlui, cel mai probabil prin cresterea incarcaturii poztive a intregi molecule. Rezultatele au fost publicate in Advanced Materials.

Anderson sustine ca echipa sa va continua experimentele pe animale, pentru a putea la final,demara testele la oameni.


www.nature.com
www.vetscite.org
www.nilt.com
Publicat de :
Coclitu Catalina
Puncte: 346
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Defecte genetice punctiforme cauzeaza boli cardiace precoce
O echipa de cercetatori din Statele Unite si Iran a identificat o mutatie genetica ce cauzeaza instalarea precoce a bolilor coronariene la membrii unei familii numeroase din Iran. Mutatia genetica conduce la cardiopatii prin inducerea hipertensiunii arteriale, nivel crescut de colesterol si diabet, toti fiind factori de risc. Bolile coronariene sunt principala cauza a mortalitatii in lumea intreaga. "Din pacate, majoritatea membrilor acestei familii care au mutatia au murit in jurul varstei de 50 de ani, in urma unui infarct." spune conducatorul echipei de cercetare de la Institutul Medical Howard Hughes al Universitatii de Medicina Yale, Richard P. Lifton. "Studiile noastre au aratat o mutatie punctiforma care are un efect important asupra multora dintre factorii de risc in bolile coronariene."

Lifton si colegii sai au publicat raportul cercetarilor in revista Science. Arya Mani, cardiolog si membru al laboratorului Lifton le la Yale, a fost primul autor al acestiu articol. Grupul de la Yale a colaborat pentru acest studiu cu cercetatori de la Universitatea Amir Kabir, Universitatea Azad de la Teheran, Iran.

Aceasta boala genetica este rara, asadar descoperirea ei nu ne ofera explicatii pentru formele comune ale coronaropatiilor, care sunt cauzate de un serie intreaga de factori. Totusi, intelegerea naturii moleculare a unui singur defect genetic, care este cauza formei familiale a acestei boli complexe, ne da indicii pretioase. Cercetatorii pot incerca sa foloseasca aceste cunostinte pentru a perfectiona intelegerea mecanismelor disfunctiei din punct de vedere metabolic si pentru a le folosi intr-o gama mai larga a cardiopatiilor.

Medicii din Teheran au fost multa vreme constienti de lupta familiei cu aceasta boala. De fapt, 23 din 28 rude de sange ale primului pacient identificat cu aceasta mutatie au murit de boli coronariene in jurul varstei de 52 de ani. Echipa de cercatare a obtinut fisele pacientilor si probe de sange de la toti membrii familiei care au supravietuit. Datele medicale arata ca toti membrii prezinta un tablou asemanator, incadrat in ceea ce se chiama boala metabolica. Prezinta hipertensiune, nivele ridicate ale lipidelor sangvine si diabet, si au un risc mult mai mare sa faca o boala cardiaca.

Lifton spune ca "Dr. Mani a identificat aceasta familie ca un exemplu extrem a unei boli comune" "Studiul formelor comune ale bolii a fost pentru multa vreme tema laboratorului nostru." Strategia lui Lifton este sa analizeze cauzele care duc la aceasta mutatie genetica. Prin intelegereacauzelor formelor familiale a unor boli complexe ca hipertensiunea, Lifton si ceilalti au pus bazele identificarii mecanismelor care stau la baza celor mai multe forme ale bolii. (sursa www.medicalnewstoday.com)

Una din cele mai importante trasaturi notatel de Lifton la familia respectiva a fost ca membrii care aveau mutatia prezentau toate bolile, iar cei care nu aveau mutatia erau normali. Deci boala coronariana apare realtionata cu acesti factori de risc metabolici. Acesti factori se comportau ca si cum ar fi fost unul singur.

Cand cercetatorii au facut o comparatie genetica detaliata a persoanelor afectate si un arbore geneaologic al bolii, au gasit ca un segment specific al cromozomului 12 era cea mai probabila localizare a acestei mutatii. Studiind sase gene care prezentau o parte mica a cromozomului 12 au descoperit ca gena pentru proteina legata de receptorul pentru LDL (LRP6) era prezenta in acea regiune a cromozomului.

Imediat atentia s-a indreptat spre LRP6, descoperita anterior de cercetatorul Matthew Warman. In 2001, Warman a aratat ca membrii familiei genetice a LRP sunt importanti in dezvoltarea oaselor. "Ceea ce ne-a atras atentia a fost numarul mare al membrilor familiei iraniene care era studiata faceau frecvent fracturi de sold la varste tinere. Nu am facut multe in aceasta privinta de la inceput, dar odata ce am stiut ca LRP6 este in acest interval genomic, ne-am gandit ca aceasta este cauza" spune Lifton.

Ivestigand familia respectiva, s-a descoperit ca mutatia cauza inlocuirea unui singur aminoacid in proteina pe care gena o producea. Dar mutatia nu se regasea la populatii mai mari, de iranieni si americani. Totusi, statisticile cercetarilor au aratat o corelare importanta intre prezenta mutatiei, sindromul metabolic si osteoporoza. In culturile de celule, Dan Wu - biochimist la Universitatea Yale, a descoperit ca mutatia compromitea functia proteinei LRP6 in semnalizarea prin Wnt. Wnt este cheia semnalizarii metabolice, importanta in dezvoltarea embriologica si contribuie la o serie intreaga de procese la adult. Lifton subliniaza faptul ca o compromitere a caii Wnt este intriganta si ca acest lucru va deveni probabil tinta cercetarilor ulterioare, pentru a intelege bolile coronariene.

"De exemplu, acum ca stim ca alterarea caii Wnt poate duce la alterarea multor componente a sindromului metabolic, se ridica intrebarea daca si alte mutatii in calea de semnalizare Wnt - sau defecte care altereaza activitatea acesteia - pot sa contribuie la sindrmul metabolic si la boli coronariene." mai spune Lifton.

Intelegerea functionarii anormale a Wnt poate duce la sugestii de tratament. "Desi mai sunt multe lucruri de inteles, s-ar putea in final gasi o cale prin care sa se intrerupa sau sa se creasca activitatea caii de semnalizare, pentru a preveni evolutia sindromului metabolic si a bolii coronariene." spune Lifton.

Descoperirea faptului ca mutatia LRP6 provoaca si osteoporoza presupune posibilitatea unei legaturi cu boala coronariana. Se stie ca osteoporoza si coronaropatiile apar impreuna mai des decat ne-am astepta. Am implicat acum alterarea caii Wnt in cele doua boli; ne putem deci imagina ca pacientii care le prezinta pe ambele pot fi folositi ca subiecti in studiile ce urmeaza sa fie facute.
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro