Genele ar putea deveni o buna tinta pentru noile medicamente in lupta cu colesterolul, spun expertii. Colesterolul este principalul factor raspunzator de ateroscleroza, o boala a secolului XXI ce “macina” cercetatorii de multi ani.

Colesterolul este termenul reprezentativ al tuturor steroidelor din organismul uman. Este precursorul a peste 100 de steroide. Colesterolul este biosintetizat de catre organismul uman in ficat, peretele intestinal, cortexul glandelor suprarenale, si in glandele sexuale, din squalen, o triterpena. Corpul unui om de 80 kg. contine aproximativ 200-300 g. colesterol din care 17% este localizat in creier. Cantitatea zilnica sintetizata de organismul uman este de 1.5-2.0 g./zi, in timp ce aportul exogen (provenit din alimentatie) este de 0.3-1.0 g./zi. In organismul uman colesterolul se transforma in acizi biliari, hormoni sexuali si hormoni adrenocorticali.

Colesterolul circula inglobat in agregate macromoleculare, particule complexe numite lipoproteine (produse in ficat) deoarece colesterolul, fiind substanta de natura lipidica, nu este dizolvabil in sange. Astfel in organismul uman lipidele se gasesc in sistemul circulator sub patru fome:
VLDL (very low density lipoprotein) este o lipoproteina sintetizata in ficat din colesterol si apoliproteine; VLDL transporta trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul si reprezinta mecanismul intern al organismului de transport al lipidelor; VLDL este adesea numita colesterol “rau” alaturi de LDL deoarece depoziteaza colesterolul pe peretii vaselor sanguine; valorile crescute de VLDL sunt asociate deseori cu ateroscleroza si afectiuni ale inimii, valorile normale fiind de 2 - 38 mg/dl.

HDL (high density lipoprotein) reprezinta colesterolul “bun”; HDL transporta colesterolul din diferite parti ale corpului spre ficat, astfel impiedicand depunerea acestuia in peretii arterelor; cu cat nivelul HDL-colesterolului din sange este mai mare, cu atat riscul de cardiopatie ischemica este mai mic; nivelul optim de HDL - colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei; exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cand nivelul de HDL-colesterol este sub 35 mg/dl.

LDL (low density lipoprotein) sunt lipoproteine cu densitate mica ce transporta colesterolul “rau”, principala sursa utilizata în cresterea leziunilor de ateroscleroza; valorile normale sunt 160-100 mg/dl, in functie de varsta si de alti factori de risc.
Chilomicronii, care sunt prezenti in plasma dupa o alimentatie bogata in grasimi.

O dereglare a metabolismului lipidic determina cresterea continutului de colesterol in sange si depunerea lui pe peretii arterelor, ceea ce duce la o scadere a elasticitatii si la ingustarea vaselor de sange, provocand ateroscleroza si maladii cardiace.

Cercetatorii au descoperit sapte noi gene responsabile de nivelul HDL “colesterolul bun”, LDL “colesterolul rau” si trigliceridele (un alt tip de grasime din sange). Cateva dintre aceste gene pot constitui potentiale tinte pentru medicamente, pentru a micsora riscul afectiunilor cardiace, spune Cristen Willer de la University of Michigan. Doua dintre noile gene identificate afecteaza doar colesterolul HDL, una doar LDL, trei afecteaza doar trigliceridele, iar una doar colesterolul LDL si trigliceridele.

Echipa lui Willer a confirmat deasemenea ca 11 gene identificate anterior afecteaza colesterolul si/sau nivelul trigliceridelor.

Cercetatorii au identificat genele responsabile de nivelul colesterolului si al trigliceridelor analizand ADN-ul de la mai mult de 8.800 de oameni, si au verificat concluziile lor prin testarea ADN-ului a peste alti 11.000 de oameni. Rezultatele studiului au fost publicate in editia online a Nature Genetics, impreuna cu alte doua studii similare independente care au ajuns la aceleasi concluzii.

Willer si colegii sai au observat deasemenea ca genele responsabile de nivelul crescut de colesterol LDL, maresc riscul afectiunilor cardiace.

“Aproape toate regiunile genei care se pare ca sunt implicate in nivelul crescut de LDL au fost deasemenea implicate in boli coronariene,” sublinieaza Willer. “Acesta este un rezultat remarcabil care sugereaza ca noi medicamente care sa tinteasca genele in acele regiuni ar putea ajuta la prevenirea afectiunilor arterelor coronare si ar permite oamenilor sa traiasca mai mult si mai sanatos.”

Intr-o zi ar putea fi posibila o individualizare a tratamentului pentru colesterol si trigliceride, in functie de profilul genetic al pacientului, subliniaza cercetatorii.

Intre timp, doctorul poate verifica nivelul colesterolului si al trigliceridelor si sa impuna o dieta prin exercitii fizice si medicamente care sa aduca la normal acest nivel.

Bibliografie:

1. Willer, C. Nature Genetics, Jan. 13, 2008 advance online edition
2. Kathiresan, S. Nature Genetics, Jan. 13, 2008 advance online edition
3. News release, Nature. News release, University of Michigan
4. Kooner, J. Nature Genetics, Jan. 13, 2008; advance online edition
5. A. L. Lehninger, Biochimie Editura Tehnica Bucuresti 1987, volumul I pag. 284-285
6. Ioana Saramet, Valeria Radulescu Bazele Teoretice ale Chimiei Organice Editura Tehnoplast Bucuresti 2006, volumul II pag.388-389