O bacterie inrudita cu cea care a slabit mii de soldati din Primul Razboi Mondial a fost izolata la un pacient care a fost intr-o vacanta peste hotare.
Femeia, care s-a insanatosit de atunci, prezenta simptome similare cu malaria sau cu febra tifoida, doua infectii care pot fi intalnite la cei ce calatoresc.
Dar identificarea genetica a agentului patogen a aratat ca femeia era infectata cu o noua bacterie, nemaiintalnita pana acum la om.
Echipa care se ocupa de boli infectioase, in colaborare cu colegii de la alte institutii, a descoperit ca noua bacterie este similara din punct de vedere genetic cu cea raspandita de paduchi in timpul Primului Razboi Mondial. Acea bacterie, numita Bartonella quintana, producea febra transeelor, si slabea zeci de mii de soldati prin dureri acute ale membrelor si spatelui si febra recurenta.
Noua specie, recent denumita Bartonella rochalimae, este de asemenea inrudita cu cea identificata cu zece ani in urma, ca fiind responsabila pentru boala ghearelor de pisica: Bartonella henselae; aceasta infecteaza peste 25000 de persoane anual in S.U.A.
Descoperirea a fost publicata in editia revistei "New England Journal of Medicine", pe 7 iunie.
Femeia fusese intr-o calatorie in Anzii peruvieni. Ea suferea de o anemie care ii punea viata in pericol, splenomegalie si febra inalta de mai multe saptamani, la fel ca pacientii cu malarie si febra tifoida. Anzii sunt habitat si pentru alte specii de Bartonella, raspandite de musculite de nisip. Cercetatorii au crezut initial ca aceasta cauza infectia pacientei.
Dar comparatiile genetice au aratat ca desi noua bacterie era inrudita indeajuns pentru a fi clasificata alaturi de celelalte bacterii Bartonella, este in acelasi timp diferita de toate acestea.
Pana in 1990, nici o infectie cauzata de Bartonella nu fusese inregistrata in S.U.A.. Noua descoperire este a sasea specie identificata, ce poate infecta specia umana, spune dr. Jane Koehler, profesor de boli infectioase la UCSF si autor al studiului.
Koehler a avut primii pacienti infectati cu Bartonella in 1987. "Bacteria ataca tesutul osos al unui pacient cu SIDA, de luni de zile", isi aduce aminte Koehler. "Leziunile provocate sunt foarte dureroase, si se poate ajunge la tumori ale vaselor de sange in cazul pacientilor imunodeprimati."
Echipa lui Koehler si-a continuat cercetarile, decoperind ca doua specii diferite de Bartonella pot produce aceste infectii potential fatale la pacienti cu SIDA. Pentru identificarea bacteriei au fost necesare studii ale secvetelor ADN.
Ea a fost surprinsa sa descopere ca unul dintre microbii care cauza infectiile severe ale pacientilor cu HIV este acelasi care provoca febra transeelor in Primul Razboi Mondial, cu 80 de ani in urma.
Apoi, echipa ei a descoperit ca Bartonella henselae provoca boala ghearelor de pisica, a infectie care duce la inflamarea ganglionilor limfatici si febra.
Ca si febra transeelor, boala ghearelor de pisica a fost descrisa in anii 1900, dar nimeni nu stia bacteria care o produce, pana cand nu a fost identificata la pacientii cu SIDA. Identificarea a fost facuta in 1997.
Echipa lui Koehler a descoperit ca toate pisicile pacientilor cu SIDA erau si ele infectate. De fapt, aprozimativ 41% din toate animalele de casa testate in San Francisco erau infectate cu B. henselae.
Aceste investigatii preliminare au aratat cercetatorilor ca noi boli si noi microorganisme asteapta sa fie descoperite, si ca analiza ADNului bacterian este importanta. Intr-un mod similar, a fost identificat Bartonella rochalimae.
"Cand un pacient are febra ridicata si persistenta, trebuie sa stabilim diagnosticul corect si tratamentul adecvat cat mai repede cu putinta. De asemenea, nu toate speciile de Bartonella raspund la acelasi tratament, deci se impune necesitatea unor investigatii ulterioare pentru a identifica exact despre care microorganism este vorba."
"Microbul peruvian poate fi contracarat cu diferite antibiotice", spune Koehler. Cadrele medicale ar trebui sa se gandeasca la o infectie cu Bartonella in cazul unui pacient care prezinta fevra persistenta si inexplicabila, care are o pisica, a calatorit in Anzi.
"Intrucat descoperim in continuare noi agenti patogeni si modul in care oamenii sunt infestati cu ei, ne imbunatatim capacitatea de a diagnostica, preveni si trata pacientii nostri. Aceasta ne permite sa folosim munca in laborator in beneficuil pacientilor din clinici si spitale", mai spune Koehler.
www.news-medical.net
| < Anterior | Urmator > |
|---|
