Microscopia electronica a dezvaluit imagini ale unei bacterii filamentoase la o pacienta cu infectie urinara. Descoperirea confirma o ipoteza controversata a modului in care bacteriile produc infectiile urinare. Inainte, cei mai multi cercetatori presupuneau ca aceste bacterii patrund in vezica urinara, dar ca nu invadeaza celulele ce tapeteaza peretii acesteia.
"Modelul nostru animal ne-a permis sa facem mai multe presupuneri despre infectiile urinare la oameni, dar la final am simtit ca este necesar sa aratam acest lucru si la oameni. Ceea ce am si facut." spune principalul autor al studiului, dr. Scott J. Hultgren, profesor de microbiologie moleculara la Facultatea de Medicina.
Rezultatele acestui studiu apar in editia lunii decembrie a Public Library of Science Medicine.
A intelege exact ceea ce fac bacteriile in interiorul vezicii este important pentru a gasi scheme mai bune de diagnostic si tratament. E. coli este responsabila de 80-90% dintre infectiile urinare, mai ales la femei, si care sunt cea mai comuna infectie bacteriana in SUA. Cercetatorii estimeaza ca mai mult de jumatate din femei vor face o infectie urinara in timpul vietii si ca recurente vor fi intalnite la 20-40% dintre aceste paciente.
"Recurenta este una din cele mai mari probleme ale infectiilor urinare." spune Hultgren. "Desi avem tratamente care contracareaza simptomele acute, faptul ca boala revine la atatea cazuri sugereaza ca trebuie sa gasim tratamente mai bune."
Inaintea cercetarilor dr. Hultgren si a colegilor sai, majoritatea microbiologilor si urologilor credeau ca E. coli nu patrunde in celulele vezicale, din mai multe motive.
"De exemplu, exista o bariera care previne patrunderea toxinelor si a altor substante din urina inapoi in organism." noteaza dr. David Rosen, student la Facultatea de medicina si autor al studiului. "Se credea ca bacteriile nu pot trece de aceasta bariera."
O biopsie ar putea dezvalui prezenta bacteriilor in interiorul celulelor vezicale, dar a preleva o mostra de tesut dintr-o vezica urinara infectata presupune un risc inacceptabil de a raspandi bacteria in fluxul sangvin.
Cercetatorii mai credeau si ca in cazul in care bacteria ar patrunde in celule, atunci s-ar inmulti si s-ar raspandi rapid, uneori ducand la sepsis. Dar dupa ce Hultgren a descoperit ca bacteria are capacitatea de a patrunde in celule in 1998, a descoperit apoi la modelul sau animal ca bacteriile pot rezida in interiorul celulelor. A aratat ca in acest proces sunt implicate mai multe modificari comportamentale, care permit bacteriei sa formeze comunitati cooperante, numite biofilme. Prin conlucrare, bacteriile din biofilme formeaza structuri care sunt ancorate ferm in celulele infectate si sunt astfel mult mai rezistente la atacul sistemului imun si la tratamentele antibiotice.
Pentru a demonstra ca acest model se coreleaza cu infectiile la om, Rosen a facut o analiza a mostrelor de urina umana trimise de la o clinica la Universitatea Washington din Seattle. Cei 100 de pacienti care au donat mostrele sufereau fie de o forma activa, simptomatica, a infectiei, fie avusesera inainte o infectie urinara. Cercetatoriilor care au analizat specimenele nu li s-a spus din ce grup provenea fiecare mostra.
Ei au descoperit semne de infectie vezicala intr-o proportie destul de mare la subiectii cu infectie manifesta. Aceasta presupune celule marite de volum si raspandite sub stratul celular al vezicii.
Mai mult, exerimentele lui Hultgren au sugerat ca niste bacterii ajung intr-o stare filamentoasa atunci cand ies din biofilm. Rosen a putut sa identifice bacteriile cu aceasta morfologie filamentoasa la 41% dintre mostrele subiectilor cu infectii active.
Nici un indicator nu a fost gasit in urina femeilor care nu aveau infectii active. Acest lucru fusese presupus inainte: modelele animale ale lui Hultgren sugerau ca in momentele dintre episoadele simptomatice, E. coli situat intracelular ar putea fi intr-o faza latenta, cand sunt putine sanse sa gasim in urina celule infectate sau bacterii.
Studii ulterioare sunt necesare pentru a vedea daca indicatorii de infectie pe care i-a descoperit Rosen in urina sunt semne ale riscului crescut de recurenta.
"Ceea ce invatam acum despre comportamentul bacteriilor in interiorul vezici urinare ar putea avea aplicatii si in cazul altor afectiuni cronice, rezistente la tratament, cum ar fi infectiile din sfera ORL." spune Hultgren. "Incepem acum sa realizam ca formarea biofilmelor este o strategie importanta pe care bacteriile o folosesc pentru a scapa de raspunsul imun al gazdei si de tratamentele antibiotice. Atacarea biofilmelor este o maniera importanta de tratament, intrucat intram intr-o noua era a luptei cu bolile infectioase."
http://mednews.wustl.edu
| < Anterior | Urmator > |
|---|
