MedicalStudent.ro

Saturday
Jul 19th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Boli infectioase TBC-ul si culoarea pielii

TBC-ul si culoarea pielii

Evaluare articol: / 2
Cel mai slabCel mai bun 
Desi cei mai multi oameni de stiinta cred ca tuberculoza a aparut cu cateva mii de ani in urma, noile cercetari de la Universitatea Texas din Austin arata ca cele mai vechi dovezi de tuberculoza dateaza de acum 500.000 ani, la o fosila umana din Turcia.

Descoperirea unui nou specimen al speciei umane, Homo erectus, sustine teoria oamenilor cu pielea inchisa la culoare care au migrat spre nord din zonele tropicale. Pielea acestora producea mai putina vitamina D, lucru care are efecte adverse asupra sistemului imun si scheletului.

John Kappelman, profesor de antropologie la Universitatea Texas din Austin, face parte dintr-o echipa internationala de cercetare din SUA, Turcia si Germania, care si-a publicat descoperirile in editia lunii decembrie a Revistei Americane de Antropologie Fizica.

Inaintea acestei descoperiri din Turcia de vest, care ii ajuta pe cercetatori sa umple un gol in evolutia umana din punct de vedere temporal si geografic, cea mai veche dovada a tuberculozei la om a fost gasita la mumiile din Egipt si Peru, de acum cateva mii de ani.

Cercetatorii au identificat acest specimen de Homo erectus ca fiind un barbat tanar pe baza suturilor craniului, forma sinusurilor si marimea arcadelor. De asemenea au descoperit cateva mici leziuni in oasele craniene, a caror locatie si forma sunt caracteristice pentru Leptomeningitis tuberculosa, o forma de tuberculoza care ataca meningele.

Dupa ce au verificat literatura medicala despre aceasta afectiune, au descoperit ca anumite grupuri populationale prezentau un risc crescut de infectie, incluzand indienii Gujarati care traiau in Londra si recrutii senegalezi care serveau in Franta in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Echipa de cercetatori a identificat doua trasaturi comune ale acestor grupuri populationale: o migrare dinspre sud si culoarea mai inchisa a pielii.

Oamenii cu pielea mai inchisa la culoare produc mai putina vitamina D, pentru ca pigmentul melanina blocheaza radiatiile ultraviolete. Atunci cand traiesc in zone cu mai putine radiatii ultraviolete, precum Europa, sistemul lor imun poate fi compromis.

"Este foarte probabil ca Homo erectus sa fi avut pielea inchisa la culoare pentru ca s-a dezvoltat la tropice", a explicat Kappelman. Dupa deplasarea catre nord, a trebuit sa se adapteze la un climat cu mai multe anotimpuri. Ipoteza cercetatorilor este ca organismul tanarului a produs mai putina vitamina D si ca aceasta deficienta i-a slabit sistemul imun, permitand tuberculozei sa atace.

"Culoarea pielii reprezinta una dintre cele mai elegante adaptari biologice." spune Kappelman. "Productia de vitamina D la nivel cutanat este una din liniile primare de aparare impotriva mai multor boli. Deficitele de vitamina D sunt implicate in hipertensiunea arteriala, scleroza multipla, afectiuni cardiovasculare si cancer."

Inaintea descoperirii antibioticelor, medicii tratau tuberculoza prin internarea pacientilor in sanatorii, unde li se "prescriau" mult soare si aer curat. "Nimeni nu stia de ce lumina soarelui facea parte din tratament, dar a functionat." spune Kappelman. "Cercetarile de ultima ora sugereaza ca radiatiile ultraviolete stimuleaza sistemul imun, prin cresterea productiei de vitamina D, lucru care a dus la tratarea afectiunii."

www.scientificblogging.com

 


Publicat de :
Ileana Acsinte
Puncte: 295
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Privarea de somn a bacteriilor

Descoperirea actiunii antibioticelor asupra agentilor patogeni care produceau diferite infectii a reprezentat una dintre cele mai importante realizari din domeniul farmaceutic. Astazi cercetatorii incearca punerea la punct de noi generatii de antibiotice impotriva bacteriilor rezistente la diverse tratamente. Cercetatorii au descoperit de ce unele bacterii din anumite colonii pur si simplu sunt imune la folosirea antibioticelor.

Majoritatea antibioticelor omoara doar microbii care cresc si se multiplica, lasand neatinse o mica selectie de bacterii care sunt intr-un proces de “hibernare” (pasive) din colonia atacata. Un nou studiu arata ca o anumita doza de nutrienti poate trezi aceste bacterii pentru un timp care sa permita distrugerea lor cu antibiotice. Daca strategia va functiona la oameni, ar putea constitui o cale mai buna de a trata bolile cronice, cum ar fi tuberculoza si infectiile de la nivelul tractului urinar.

In timpul infectiilor, bacteriile isi pot incetini sau chiar opri cresterea lor. Astfel, ele intra in faza “stationara”, cand nivelul nutrientilor scade, lucru care se intampla deseori in gazda infectata. O serie de bacterii, in cele din urma isi opresc metabolismul si trec intr-o stare de “hibernare”. Biofiziologul Nathalie Balaban si colegii sai de la Hebrew University – Ierusalim, au dorit sa afle ce determina aceste bacterii sa se comporte astfel.

Pentru a studia un ciclu in laborator, echipa a adaugat nutrienti noi intr-o cultura de E. Coli. Majoritatea celulelor au inceput sa creasca si sa se divida, din nou, asa cum era de asteptat, devenind astfel mai vulnerabile la antibiotice. Dar o proportie mica au devenit active doar temporar: In prima ora si jumatate, de la adaugarea nutrientilor proaspeti, ele au reinceput sa produca proteine, ca si cum ar incepe sa se divida. Apoi ele si-au incetat orice activitate de acest gen, trecand intr-o stare de “hibernare”.

Odata ajunse in aceasta stare, bacteriile devin imune la antibiotice, iar ele nu pot fi tentate sa se “trezeasca” cu nutrienti. Dar in prima ora si jumatate ele au fost vulnerabile la actiunea antibioticelor. “Acest lucru sugereaza ca o metoda de a preveni rezistenta bacteriana la antibiotice este sa dam pacientului, o doza din nutrienti care sa limiteze cresterea agentilor patogeni – dependent de tipul bacteriei, acestea ar putea fi fier, zinc, sau alte componente, in timpul administrarii unui antibiotic,” spune Balaban.

Este surprinzator si neobisnuit aceasta observatie, spune microbiologul Kim Lewis de la Northeastern University in Boston, care studieaza desemenea rezistenta la antibiotice a bacteriilor. Totusi, nu este sigur cat de util acest studiu ar putea fi. Cercetari anterioareau aratat ca unele bacterii devin complet pasive – si netratabile – imediat ce intra in faza stationara. “Cu strategia propusa de Balaban, bacteriile care sunt deja in aceasta stare, ele nu ar putea fi trezite,” adauga Lewis.

Bibliografie:

1. www.sciencemag.org
2. Wikipedia – enciclopedia libera

Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro