Dar in momentul in care ei au vrut sa afle genele implicate, au observat ceva neasteptat : au descoperit C1q, o gena care codifica a proteina foarte importanta in sistemul imunitar al organismului. Pana atunci, majoritatea cercetatorilor credeau ca un creier sanatos nu are celule imunitare. Dar echipa lui Ben Barres, neurolog, este una dintre putinele echipe de cercetatori din ultima decada, care nu numai ca a descoperit asemenea molecule la nivelul creierului, ci si a aflat ca au un rol deosebit de important. Neurologii spun ca aceste descoperiri deschid o noua fereastra catre modul de intelegere a felului in care opereaza creierul si de ce anume anumite afectiuni “enigmatice” cum ar fi autismul sau Alzheimer, se dezvolta, usurand astfel drumul spre noi terapii de tratare si vindecare a acestor stari patologice.
“Creierul este invizibil pentru anumite tipuri de supervizori ale sistemului imunitar,” spune Lisa Boulanger, neurobiolog la Universitatea California din San Diego. “Intreg organismul este sub supraveghere imunitara tot timpul. Aceasta supraveghere nu este la fel de rapida sau eficienta in cazul infectiilor de la nivelul creierului. Acest lucru ne-a furnizat o dovada a faptului ca sistemul imunitar nu este prezent in creier.”
Dar studii mai amanuntite au aratat ca pe suprafata anumitor celule nervoase, sunt prezente asa-numite proteine ale imunitatii, dar ca acestea functioneaza diferit la nivelul creierului fata de cum functioneaza in restul organismului. Aceste proteine nu cauta agentii patogeni, in schimb influenteaza semnalele interneuronale. “Aceste molecule se pare ca pot controla modul in care conexiunile sinaptice slabesc sau se intaresc si cat de stabile sunt,” spune Carla Shatz neurocercetator la Harvard University. Ca particularitate, ea mai adauga, se pare ca aceste proteine actioneaza ca o “frana” la nivelul plasticitatii si flexibilitatii sinaptice. “Soarecii care nu dispun de aceste molecule se pare ca au o capacitate mai mare in a-si schimba circuitele neuronale odata cu experienta, fata de soarecii normali, adauga Shatz. “Credem ca aceste molecule sunt importante in limitarea conectiilor la nivel neuronal,” spune Shatz.
Cercetari ulterioare realizate de alti oameni de stiinta au confirmat importanta moleculelor imunitare in mentinerea functionalitatii creierului la parametrii normali. Oamenii se nasc cu mult mai multe sinapse decat strictul necesar; ca parte din procesul de dezvoltare, conexiunile slabe si care nu sunt necesare sunt eliiminate gradual in timpul copilariei. Bares si echipa sa au observat ca producerea C1q – proteina imunitara care a fost gasita in creier – incepe in acelasi timp cu disparitia sinapselor. Mai mult, animalele care nu au aceasta proteina prezinta conexiuni exterioare la nivelul creierului chiar si la maturitate.
Prin cercetari mai amanuntite Barres, impreuna cu Simon John – neurocercetator la Jackson Laboratory in Bar Harbor, Me.— a descoperit ca C1q este implicata in pierderea sinapselor legate de glaucom. Soarecii cu aceasta afectiune a ochilor, afectiune ce distruge nervul optic si determina pierderea vederii, au concentratii mai mari din aceste molecule imunitare, care se acumuleaza la nivelul sinapselor retiniene, inainte ca neuronii sa moara. Cercetatorii cred ca proteinele imunitare din creier ar putea avea un rol important in anumite afectiuni ale creierului cum ar fi autismul sau schizofrenia. Cercetarile au aratat ca, de exemplu, daca o femeie este expusa unui virus in timpul unei sarcini, sansele ca fatul sa dezvolte una dintre aceste afectiuni sunt mai mari.
Boulanger crede ca proteinele imunitare ar putea fi legatura. Atunci cand o femeie insarcinata este expusa unui virus, sistemul ei imunitar se activeaza si influenteaza nivelul anumitor proteine imunitare din corpul fetusului. Dar in acelasi timp, o parte din proteinele imunitare din creierul fetusului sunt “ocupate” cu formarea si remodelarea creierului in acea perioada. “Aceste molecule au un fel de “slujba de noapte” la nivelul creierului fetusului, slujba diferita de cea obisnuita in sistemul imunitar. Boulanger spune ca daca moleculele sunt fortate sa-si activeze functia imunitara in fetus, atunci dezvoltarea creierului in acea perioada este afectata si de aici pot aparea si afectini neuronale.
Major histocompatibility complex (MHC) class I molecules - sunt molecule care joaca un rol crucial in capacitatea sistemului imunitar de a recunoaste agenti patogeni invadatori. Boulanger observat ca un nivel scazut de molecule MHC de clasa I in corpul si creierului soarecilor era suficient pentru a determina aparitia unor simptome comportamentale si biochimice specifice autismului si schizofrenie la soareci. Acum investigheaza daca la fel se intampla si in cazul oamenilor prin studierea unor probe de fluide biologice si tesut de la nivelul creierului uman, prelevate in timpul unor autopsii.
Dar nu numai functiile din timpul dezvoltarii creierului a acestor proteine imune ar putea avea un rol important in viitoare tratamente, ci si rolul lor in procese ce presupun distrugerea unor neuroni. Pierderea sinapselor este specifica in stadiile primare a bolii Alzheimer si a altor boli asemanatoare. Barres spune ca aceleasi molecule imunitare care ajuta la eliminarea sinapselor inutile creierului tanar, ar putea din greseala sa distruga sinapse utile in viata mai tarziu, determinand aparitia unor boli neurodegenerative.
Traducerea si adaptarea: Cristian Munteanu
Bibliografie:
1. www.sciam.com
2. Wikipedia – enciclopedia libera
| < Anterior | Urmator > |
|---|
