O echipa de cercetatori din Marea Britanie a descoperit ca femeile ce dezvolta pre-eclampsie in timpul sarcinii prezinta nivele scazute ale unei proteine-marker din sange. Testul se efectuaza pana in cel de-al III-lea trimestru de sarcina si ar putea deschide usa spre dezvoltarea unui program simplu de screening pentru preventia acestui fenomen amenintator de viata.
Pre-eclampsia se produce cand tensiunea sangvina a femeii creste – hipertensiune arteriala dezvoltata in perioada sarcinii. Afecteaza sapte procente din toate sarcinile din lume. Printre simptomele pre-eclampsiei se numara: cefaleea, incetosarea vederii, umflarea fetei (edem facial) sau a mainilor, crestere rapida in greutate, durere in hipocondrul drept, urinare mai rara decat in mod normal.
Printre femeile cu cel mai ridicat risc de preeclampsie se numara:
- Cele care au in familie antecedente de preeclampsie
- Cele care au HTA de mult timp sau boli de rinichi
- Femeile afectate de diabetul de sarcina
- Femeile care au boli autoimune (de exemplu: lupus sistemic)
Clasificare:
1. Pre-eclampsia severa este caracterizata de cel putin unul dintre simptomele:
- Tensiunea de 160/110
- Proteinurie de valori crescute
- Incetosarea vederii si cefalee
- Dureri in hipocondrul drept
- Oligurie
- Trombocitopenie
- Valori ridicate ale analizelor de ficat
2. Pre-eclampsia usoara este caracterizata prin:
- Tensiune care nu depaseste 160/110
- Edeme medii ale fetei sau mainilor
- Reflexe acute
- Cantitati mici sau moderate de proteine in urina
In realitate, distinctia intre cele doua tipuri de pre-eclampsie nu este chiar atat de neta.
Diagnostic. Actualitati
Testele uzuale pentru stabilirea unui posibil diagnostic sunt hemoleucograma, analize hepatice si renale. In plus se poate cere examenul sumar de urina pentru determinarea existentei proteinuriei.
Noul test predictiv descoperit de cercetatorii britanici se bazeaza pe aparitia in sange a unor nivele scazute de VEGF165b, ce pot indica o evolutie a cazului spre pre-eclampsie, comparativ cu femeile ce nu dezvolta aceasta afectiune. Aceasta proteina se poate determina incepand cu saptamana 12 de sarcina, devenind conform studiului o proteina-marker a pre-eclampsiei.
Studiul s-a efectuat pe trei esantioane de paciente: femei care nu sunt insarcinate, femei insarcinate care nu vor dezvolta pre-eclampsie si in final cele care vor dezvolta pre-eclampsie. S-au masurat nivelele de VEGF165b. Concluziile studiului sunt enuntate comparativ intre cele trei grupuri de paciente: in sarcinile normale exista o crestere de 10 ori a nivelului VEGF165b in sange in saptamana 12 fata de cazurile „non-sarcina”. Cresterile nivelului acestei proteine este aproape nul fata de normal in cazurile in care apare pre-eclampsia (masurat tot in saptamana 12). La termen diferentele sunt nesemnificative intre grupul femeilor ce nu dezvolta pre-eclampsie si cele care vor dezvolta aceasta afectiune.

Astfel testul cu acest nou biomarker ar putea fi folosit ca indicator predictiv pentru a incepe din timp tratamentul cu aspirina – ce scade incidenta pre-eclampsiei cu 15% - in cazurile predispuse. In plus pacientele vor fi monitorizate mai atent, in special in ceea ce priveste evolutia curbei tensiunii arteriale si efectuarea de ecografii fetale regulate pentru decelarea eventualelor repercursiuni asupra fatului.
Bibliografie:
1. Simple Test To Predict Pre-Eclampsia In Sight, www.medicalnewstoday.com2. Pre-eclampsia, www.patient.co.uk
< Anterior | Urmator > |
---|