Oamenii de stiinta au actionat, mai precis, la nivelul microARN-ului (miARN) – care reprezinta mici secvente de ARN care regleaza anumite gene, si au un rol cheie in exprimarea anumitor boli. Actionand la nivelul acestor mici molecule de ARN, si nu la nivelul ARN-ului care corespunde unei singure gene, constituie o metoda de a ingloba mai multe cai de exprimare odata.
Sakari Kauppinen de la Santaris Pharma, din Hørsholm – Danemarca si colegii sai au studiat miARN-ul care actioneaza la nivelul ficatului pentru a regla metabolismul colesterolului si al grasimilor. Prin stoparea lui, la maimutele africane, au reusit sa reduca cantitatea de colesterol din sangele maimutelor. Cercetatorii au reusit sa actioneze la nivelul miARN-ului rozatoarelor, dar Kauppinen spune ca aceasta este prima data cand se demonstreaza ca aceasta tehnica functioneaza si la primate.
“Micile bucati de ARN si caile pe care le guverneaza furnizeaza noi metode de abordare a unor afectiuni, care nu se preteaza altor aplicatii,” spune Kauppinen. Molecula miARN, pe care echipa sa a reusit sa o inhibe se numeste miR-122, si se pare ca joaca un rol important si in hepatita C. Echipa de cercetatori spera sa inceapa si teste clinice la nivelul interfetei miARN, impotriva acestei boli la sfarsitul acestui an.
Un alt studiu, publicat deasemenea in Nature, arata o alta fata a terapiei ARN. Jayakrishna Ambati de la University of Kentucky – Lexington si echipa sa au studiat efectele actionarii la nivelul interfetei ARN (ARNi) asupra genelor implicate intr-o forma severa de orbire numita degenerescenta maculara (age-related macular degeneration – AMD). Studii cu medicamente ce actioneaza la nivelul ARNi, au inceput deja la oamenii cu aceasta afectiune – dar ultimele cercetari nu aduc dovezi concludente privind modul in care functioneaza aceasta tehnica.
In forma severa a AMD, vasele de sange “cresc” de-a lungul retinei si determina aparitia orbirii. Ideea este impiedicarea acestei cresteri prin inhibarea unei gene numite VEGFA folosind o molecula dublu catenara (o molecula interferenta – siARN), cu o secventa complementara. O molecula siARN numita bevasiranib se afla in teste in faza III de teste clinice, pentru tratamentul AMD.
Dar cand Ambati si echipa sa s-au uitat la modul in care actioneaza siARN, au realizat ca ar putea incetini cresterea vaselor de sange, si cu alte tipuri de molecule de siARN, adica indiferent de tipul moelculei de siARN.
“Aceste molecule siARN, au un mecanism de actiune total diferit fata de cum se credea pana acum,” spune Ambati. El sugereaza ca in locul supresarii unei anumite gene, ARNi determina aparitia unui raspuns imun la nivelul ochiului, lucru care incetineste cresterea vaselor de sange. Acest raspuns general se pare ca este util in AMD, dar se poate ca el sa un fie atat de util in alte afectiuni. Si este o adevarata problema daca stam sa ne gandim ca cercetatorii nu stiu modul in care functioneaza ARNi.
“Testele clinice ar trebui abordate cu o mai mare precautie,” spune Ambati. Dar cele mai multe molecule ARN actioneaza prin schimbarea exprimarii unor alte gene, fata de cele tintite, si nu prin initierea unui raspuns general.
Majoritatea studiilor sprijina ideea ca ARNi functioneaza secvential, spune Sam Reich, vicepresedinte executiv OPKO Helath in Miami, care fabrica bevasiranib. El adauga ca nu este de acord cu concluziile lui Ambati.
www.nature.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
