Este o boala autoimuna, in care sistemul imun ataca propriile glande cu secretie interna. Sindromul este unul dintre cele mai prevalente in SUA, afectand nu mai putin de 4.000.000 americani. 9 din 10 pacienti sunt femei. Varsta medie de aparitie este de 40 de ani, desi sindromul Sjogren poate aparea la orice varsta, atat la femei cat si la barbati.
La circa 50% din cazuri, sindromul apare singur, in rest apare in asociatie cu alte boli ale tesutului conjunctiv. Cele mai comune 4 afectiuni care coexista cu acest sindrom sunt: artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia si polimiozita/dermatomiozita. Uneori, cercetatorii se refera la primul tip ca fiind "Sjogren primar", iar la al doilea tip ca fiind "Sjogren secundar". Toate tipurile sunt sistemice si afecteaza intregul organism.
Simptomele caracteristice sunt uscarea conjunctivei si a mucoasei bucale. De asemenea mai poate provoca si deshidratarea altor organe, cum ar fi rinichii, tractul intestinal, vasele sangvine, plamanii, ficatul, pancreasul si sistemul nervos central. Multi pacienti prezinta oboseala si dureri articulare. Simptomele se pot mentine in platou, se pot remite sau se pot inrautati. In timp ce unii pacienti au simptome usoare, altii sufera simptome care le stanjenesc viata de zi cu zi.
Diagnosticarea precoce si tratamentul sunt importante pentru prevenirea complicatiilor. Simptomele sindromului Sjogren se pot suprapune sau mima simptomele altor afectiuni cum ar fi lupusul, artrita reumatoida, fibromialgia, sindromul de oboseala cronica si scleroza multipla. Mai mult, uscaciunea se poate instala si din alte motive, de exemplu ca un efect secundar al medicatiei (ex: antidepresive, antihipertensive).
In plus, din cauza absentei tuturor simptomelor simultan si a faptului ca sindromul Sjogren poate afecta mai multe aparate si sisteme ale organismului, medicii trateaza deseori fiecare simptom individual si le incadreaza in boala sistemica. In medie, timpul scurs de la aparitia bolii pana la instalarea simptomatologiei este de 6 ani. Reumatologii au ca prima responsabilitate diagnosticarea si monitorizarea sindromului Sjogren.
Odata ce a fost suspicionat sindromul, orice medic va cere o serie de analize ale sangelui, care includ:
- Anticorpii anti-nucleari (Acestia sunt anticorpi care actioneaza impotriva componentelor normale ale nucleilor celulari. Aproximativ 70% din sindroamele Sjogren au rezultat pozitiv la analiza.)
- anticorpii SSA si SSB (Se mai numesc si RO, respectiv LA si sunt deseori identificati in sindromul Sjogren. 70% dintre pacienti au rezultat pozitiv pentru SSA si 40% pentru SSB.)
- FR (factorul reumatid) (Acest test imunologic indica o boala reumatoida. In sindromul Sjogren 60-70% dintre pacienti au rezultat pozitiv.)
- VSH (Aceasta investigatie masoara gradul de inflamatie. Un VSH ridicat poate indica o dereglare inflamatorie, incluzand sindromul Sjogren.)
- Ig (Acestea sunt proteine prezente in mod normal in sange, dar au de obicei titruri crescute in sindromul Sjogren.)
Ulterior se pot cere mai multe teste oftalmologice sau stomatologice.
Testele oftalmologice includ:
- testul Schrimer (care masoara productia lacrimala)
- colorarea cu rosu bengal (pentru identificarea celulelor anormale de la suprafata oculara)
Testele dentale includ:
- fluxul glandei parotide (masoara cantitatea de saliva produsa intr-o periada de timp data)
- scintigrafia salivara (masoara functia glanedlor salivare)
- sialografia (radiografia ductelor glanedlor salivare)
- biopsia de buza (pentru a confirma infiltratul limfocitar in glandele salivare mici)
Multe dintre simptomele sindromului Sjogren pot si tratate cu medicamente OTC. Exista de asemenea si solutii pentru simptomele acestiu sindrom care exclud medicatia. De exemplu folosirea unui umidificator. Pacientii invata frecvent unii de la ceilalti in centre de intrajutorare. Sentimentul de izolare, faptul ca nu cunosc si alti oameni cu acelasi sindrom, poate atfel fi depasit cu usurinta.
Medicatia include lacrimi artificiale, saliva artificiala, lotiuni pentru piele fara miros, sprayuri nazale saline, lubrifianti vaginali. Fundatia pentru Sindromul Sjogren are o lista la zi a acestor medicamente. Fundatia ofera de asemenea sfaturi pentru o rutina zilnica in Ghidul pentru Sindromul Sjogren.
In cea de-a 85-a sesiune generala a Asociatiei Internationale pentru Cercetare Stomatologica s-a discutat posibilitatea de a diagnostica sindromul Sjogren pe baza testarii salivei indivizilor. Cercetatorii au evidentiat faptul ca, in locul biopsiilor si al analizelor de sange, saliva poate fi folosita in diagnosticare. Pacientii cu sindrom Sjogren primar au de 40 de ori mai multe sanse sa faca limfoame decat oamenii sanatosi.
Cercetatorii de la Universitatea din California - Los Angeles au identificat o serie de markeri salivari care sunt prezenti in saliva celor cu aceasta afectiune. Folosind tehnologii genetice, au descoperit ca saliva poate oferii informatii concrete si sigure. Este vorba aici de saliva completa, adica un amestec intre saliva din cavitatea bucala si saliva obtinuta din glandele salivare. Mai mult, acesti markeri indica si o distructie celulara glandulara, activitate a raspunsului imun antiviral sau celule programate pentru apoptoza care sunt implicate in sindromul Sjogren. Aceasta metoda de diagnosticare are un avantaj net fata de metodele folosite pana acum si va putea fi folosita in mod curent intr-un viitor apropiat.
www.sjogrens.org;www.medicalnewstoday.com
->Mai mult despre sindromul Sjogren<-
Comentarii (4)
Subscribe to this comment's feedintrebari

intrebari

intrebare

Sindromul sjogren

saliva artficiala Spray Glandosone pe care cumva le-am gasit in Germania.Este foarte greu aceasta boala o afecteaza si psihic ,are o usturime incontinuu in gura si ar avea nevoie de tratament pe care nu are cum sa-l ieie daca nu le gasim.Mentionez ca are probleme cu tensiunea arteriala si cu inima si alte medicamente au multe efecte secundare pt inima!!! Va rog daca stiti vre-o fundatie care s-ar ocupa de aceasta boala si sa ajute la procurarea medicamentelor dat fiind faptul ca este tratament pe viata ,v-as multumi.Cu respect,astept raspuns!!!
Scrie comentariu
< Anterior | Urmator > |
---|