MedicalStudent.ro

Saturday
May 03rd
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Editorial Contravizita Principalii pasi in tratamentul ranilor superficiale

Principalii pasi in tratamentul ranilor superficiale

Evaluare articol: / 13
Cel mai slabCel mai bun 

Ranile superficiale reprezinta una dintre principalele afectiuni care se prezinta la sala de urgenta. Desi majoritatea acestora se vindeca si fara un tratament special, de cele mai multe ori un tratament adecvat scade rata infectiilor si previne aparitia sechelelor de cicatrizare.

Cel mai comun mod de tratament al acestor plagi este sutura, dar si si aplicarea de agrafe, benzi adezive si diferite substante adezive ce se aplica pe suprafata tegumentului.

Nu orice plaga poate fi supusa suturii primare, exista plagi care sunt lasate deschise si sortite suturii secundare, aceastea fiind ranile cu risc mare de infectie (plagi muscate , cu contaminare mare, puternic suprainfectate; plăgile contuze, cu leziuni tisulare întinse). Intervalul scurs de la producerea leziunii si pana la examinarea ei dicteaza tipul de sutura astfel:Sutura primara se realizeaza atunci cand timpul scurs este mai mic de 6 ore si secundara la plagi vechi si cu contaminare mare. Dupa trei zile de la producerea plagii apararea organismului reduce incarcatura bacteriana si riscul de infectie.

Primul pas consta in explicarea bolnavului despre procedura si pregatirea acestuia prin pozitionarea in decubit dorsal cu plaga expusa, iluminata si paralela cu planul dumneavoastra frontal. De mentionat ca in cazul unei plagi cu hemoragie importanta oprirea acesteia este prioritara fiind o urgent absoluta.

Dupa spalarea pe maini si aplicarea manusilor sterile se incepe cu evaluarea starii neurovasculare distale daca este vorba de un membru. Se practica asepsia zonei(providona) in care se afla plaga prin miscari circulare dinspre centru spre periferie pentru a indeparta germenii fara a introduce solutie antiseptica direct in plaga. In legatura cu pilozitatea din jur aceasta nu este obligatoriu sa fie eliminata.

Urmatoarea etapa este rezervata anesteziei care se realizeaza cu lidocaina 1% si bupivacaina daca este necesar un efect mai indelungat. Se pot utiliza si substante hemostatice ce au rol si de a prelungi efectul anesteziei precum agregatul de epinefrina dar care va fi evitat in teritorii cu aport sangvin limitat (nas, lobul urechii, penis).Se introduce acul la marginea plagii profund, se aspira pentru a ne asigura ca nu am patruns in vas si apoi se injecteaza anestezic plan cu plan.

In doua minute putem incepe sa irigam plaga cu solutie salina pentru a indeparta particulele straine, inspectam si extragem orice alt corp strain sau strucura devitalizata.

Dupa curatarea plagii putem trece la suturarea acesteia.Se pot practica suturi percutanate sau intradermice,cele din urma avand un risc mai mare de infectie. Sutura poate folosi fire absorbabile (degradare in maxim 60 de zile) sau fire neabsorbabile: monofilament (nylon, polyester ). Acul se introduce sub un unghi de 90 de grade cu tegumentul iar punctele de sutura se aplica la aceeasi distanta atat intre ele cat si de marginea plagii. Daca plaga este prea mare se incepe sutura de la mijloc spre extremitati pentru a distribui uniform tensiunea in plaga iar marginile plagii trebuie sa fie eversante din motive estetice si de cicatrizare.

Dupa terminarea suturii se mai spala odata plaga cu solutie antiseptica dupa care se aplica niste bandaje sterile si neaderente. Aplicarea de antibiotic local aduce un beneficiu limitat, acesta utilizandu-se preferential in rani descoperite.

Se realizeaza profilaxia antitetanica in cazul ranilor cu grad mare de contaminare sau extinse administrand globulina antitetanica. Pacientul va primi indicatii cu posibile semne de infectie si cu metode de ingrijire a plagii care trebuie sa ramana uscata in primele 12- 24 de ore. Dupa aceasta perioada pacientul va trebui sa spele rana cu apa si sapun. Firele de sutura vor fi suprimate dupa 5 zile in cazul fetei pentru a preveni diferite reactii cicatriciale si dupa 7 – 10 zile in cazul celorlalte zone. Exista si o exceptie in care firele de sutura se mentin pana la 2 saptamani si anume in cazul zonelor de tensiune.

 

Bibiografie: Dres. Thomsen TW, Barclay DA, Setnik GS

N Engl J Med 2006;355:e18

 


Publicat de :
Gica Nicolae
Puncte: 1007
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro