Frica este parte integranta a fiintei umane, un fel de paradox. Chiar daca declanseaza cele mai ciudate reactii si face din tine cel mai slab om de pe pamant, de fapt, in final, iti salveaza viata (de cele mai multe ori). Ce faci insa cand intensitatea reactiilor e atat de mare incat experimentezi ceea ce specialistii numesc ‘un atac de panica’. ?
Sa luam un scurt exemplu : ‘ Suntem intr o situatie de criza (aceasta cuprinde lucruri variate : de la o intalnire neasteptata cu un urs in Muntii Parang, pana la o intrunire neasteptata cu un pacient care te ia prin surprindere aruncand cu o arma alba in tine).
Atunci corpul tau se concentreaza pe supravietuirea pe termen scurt. Nivelul de adrenalina creste, presiunea sangelui se ridica, respiri din ce in ce mai repede. Picioarele sunt gata de fuga (uneori simti chiar ca nu mai exista picioare), bratele sunt incordate, gata pentru lupta. Pupilele sunt dilatate, gata pentru a primi mai multa lumina. Simti pericolul iminent, stii ca ceva nu e in regula’. Toata aceasta descriere indica un atac de panica si nu o secventa din ‘Die Hard 4’.
Atacurile de panica sunt cele mai raspandite afectiuni psihice, afectand unul din 75 oameni. Este un acces brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta.
Conform Asociatiei Americane de Psihologie, simptomele ce insotesc un atac de panica dureaza in genere 10 minute. Totusi unele au o durata mai mica de 5 minute, iar altele , in forme severe , chiar cateva ore. Deseori , cei implicati vor trai, in timp, o anxietate crescuta , ce va anticipa atacul de panica.
In cursul atacului de panica, frica sau disconfortul sunt insotite de cel putin patru dintre urmatoarele simptome :
- respiratii rapide (hiperventilatie), dispnee (dificultati de respiratie) sau senzatie de sufocare
- batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii
- angina pectorala
- transpiratie
- greata sau dureri epigastrice
- vertij , tremor, nesiguranta
- acufene (tiuituri in urechi)
- frisoane sau valuri de caldura
- frica de moarte si pierderea controlului
- senzatie de detasare de propria persoana sau de realitate.
Pe langa aceste simptome mai apar si reactii la nivel :
1) Mental
-lipsa de reactie logica la stimuli
-pierderea pe moment a abilitatilor cognitive
-un imens sentiment de ingrijorare
-nervozitate
2)Emotional
-teroarea
-teama de boala
-teama de a innebuni
3)De perceptie
-unii pot avea viziunea ‘tunelului’
-senzatia de trecere a timpului care fie incetineste, fie se accelereaza
-impresia ca sufletul paraseste trupul
-depersonalizare{mospagebreak title=Discutii}
Atacurile de panica pot incepe fara o cauza sau pot fi legate de anumite situatii, cum ar fi un restaurant aglomerat sau un zbor cu avionul. Cateodata doar gandul la o situatie anume poate cauza anxietate severa. Oamenii care au frecvente atacuri de panica invata sa evite situatiile de care le este frica ca vor declansa un atac sau cele din care nu pot scapa usor daca intervine un atac. Daca tiparul de evitare si anxietate este sever, se poate transforma in agorafobie (fobie de spatii deschise). Dintr-o perspectiva a evolutiei, tema este justificata din moment ce, acum mii de ani, spatiile deschise reprezentau posibilitatea atacurilor de animale.
Primul atac de panica survine in timpul unei activitati de rutina si, pentru multe persoane, coincide cu o perioada a vietii lor incarcata de stres (o boala ce ameninta viata, un accident, terminarea unei relatii, separarea de familie). Cateodata primul atac de panica apare dupa nastere.
Este posibil ca primul atac sa survina ca o reactie la droguri, nicotina sau cafeina. Dar, odata ce s-a rezolvat problema ce a determinat atacul, acestea pot reveni.
Expertii considera ca circumstante stresante pot da nastere la un ciclu de atacuri de panica la oamenii cu predispozitie la tulburari legate de panica.
Atacurile de panica nu sunt obisnuite la copii sau adolescenti. Copiii care au tulburari legate de panica sau atacuri de panica au si alte simptome in afara celor prezentate mai sus. Lor le poate fi frica de lucruri comune, de exemplu insecte sau se ingrijoreaza din cauza unor monstrii sau atunci cand merg la culcare singuri. Acesti copii pot refuza sa mearga la scoala sau devin foarte suparati cand se despart de parinti.
Pentru anumite persoane, atacurile de panica pot avea loc doar pentru o perioada scurta de timp, dupa care nu mai apar niciodata. Pentru altele, acest lant fara sfarsit al fricii si panicii poate continua ani intregi, distrugandu-le abilitatea de a functiona normal.
Majoritatea pacientilor cu astfel de probleme se descriu ca fiind timizi si speriati ca si copii, iar pe parintii lor ca fiind sufocanti, critici si exagerati in cererile acestora fata de ei. Aceste persoane se nasc cu o iritabilitate neurofiziologica, manifestandu-se de foarte timpuriu ca o teama. Ca si copii, aceste persoane se tem de situatii noi si nefamiliare. Parintii lor, probabil anxiosi sau predispusi ei insisi sa intre in panica, esueaza in a facilita copiilor lor capacitatea acestora de a se adapta la mediu si exacerbeaza natura tematoare a copiilor.
Copilul se simte amenintat si sufocat de comportamentul parintilor si, in acelasi timp, devine si hiperdependent de ei. In adolescenta, devine dornic sa faca pe plac si, in acelasi timp, are resentimente fata de autoritate.
La un moment dat, in prima parte a maturitatii, se intampla ceva ce implica, de obicei, o figura autoritara care determina un puternic sentiment de furie. Deja predispusi la teama, ei devin foarte speriati de intensitatea sentimentelor lor. Furia este insotita si de un raspuns fizic - batai de inima mai puternice, transpiratie, anxietate - si aceasta atrage dupa sine si o reactie de lupta sau fuga in creier - respectiv un atac de panica.
Din acest moment, persoana respectiva intra intr-un cerc vicios. Teama de un alt atac conduce la mai multa vulnerabilitate psihologica; aceasta, la randul ei, conduce la mai multa teama, care poate determina un atac de panica.
Biologic vorbind, atacul de panica vine din interpretarea gresita a unor reactii fizice (am niste simtome fizice si sunt incapabil sa le interpretez corect). Psihologic vorbind, este vorba despre atribuirea unei dimensiuni catastrofice unor simptome fizice (imi bate inima mai tare, inseamna ca voi face infarct sau ca am o boala foarte grava).
Panica implica elemente fizice si emotionale in aceeasi masura; persoana care sufera de atacuri de panica este de obicei una inclinata catre o sensibilitatea crescuta in receptarea si interpretarea simptomelor corpului propriu. Intreaga activitate cerebrala ce duce la panica este cauzata de aceasta interpretare gresita.
Partea creierului unde se petrece atacul este una primitiva, menita pentru supravietuire si nu pentru rezolvarea situatiilor complexe. Nu partea rationala a creierului gestioneaza situatiile de criza, ci cea irationala.
De multe ori cel care sufera atacuri de panica ajunge la urgenta, unde cu un glas incet anunta doctorul ca are o problema : nu poate respira, convins fiind ca are ceva la inima, ca analizele sunt proaste, ca are, oricum, o boala foarte grava( de accea in prealabil isi sperie bine de tot nevasta). Analizele ii ies bune, de obicei, i se spune ca este hipocondriac; individul in cauza nu intelege ce se intampla cu el, se simte neinteles, pierde increderea in medic sau in diagnostic si de multe ori are tendinta de a continua investigatiile, pentru a gasi o cauza organica a simptomelor sale.
Bineinteles ca si starurile timpurilor noastre au de dat lupte cu panica. Kim Basinger a declarat intr un documentar numit ‘Panic’ ca s a confruntat cu o asemenea problema cand avea 20 si ceva de ani, iar problemele ei s au accentuat dupa ce a luat Oscarul pentru rolul din L.A Confidential si a intrat si mai mult in atentia presei ; Drew Barrymore isi povesteste intr un interviu acordat unei reviste americane crizele de panica, in timpul careia se considera extrem de bolnava. Chiar si celebrul David Beckham isi afirma problema legata de organizare ,care ii creeaza o intensa senzatie de anxietate: ‘Daca ajung intr o camera de hotel, inainte sa ma relaxez, trebuie sa asez toate cartile pe rafturi. Totul trebuie sa fie perfect’.
Panica scoate vulnerabilitatea din noi in lumina. Ne face umani, iar uneori chiar inumani, ne inlatura crud de pe ‘covoare rosii’ puse de altii si ne aduce, in formele ei intense, intr un univers mai bizar decat cel populat cu dame de pica, pisici de Cheshire si iepuri nebuni.
Bibliografie
1)www.sfatulmedicului.ro
2) news.softpedia.com
3) www.eva.ro
4) www.topsanatate.ro
5) www.mayoclinic.com
6) panicdisorder.about.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
