Cercetatorii au raportat faptul inhalarea oxidului nitric in timpul translantului hepatic ar putea reduce semnificativ procentul de respingere al organului grefat. Inhalarea gazului in timpul operatiei a condus la inhibarea instalarii ischemiei hepatice postoperatorii si a grabit procesul de reluare a functiei hepatice.
Rezultatele studiului au fost publicate in Journal of Clinical Investigation, autorii fiind John D. Lang Jr., M.D., de la Universitatea Washington, si Rakesh P.Patel, M.D., de la Universitatea din Alabama.Ischemia instalata in urma problemelor de reperfuzie a ficatului transplantat contribuie la nefunctionalitatea organului si colapsul acestuia. In mare parte aceasta se datoreaza unei produceri prea reduse de oxid nitric la nivel hepatic, conform cercetatorilor.
Inhalarea acestui gaz nu este toxica, si la concentratii ridicate se pare ca inhiba problemele de reperfuzie in tesuturile extrapulmonare.
Intr-un studiu pilot, placebo-controlat, pacientilor (cu varste cuprinse intre 30 si 67 de ani) li s-a administrat pe masca de oxigen gaz-placebo (azot simplu) sau oxid nitric, in timpul operatiei.
Dupa inducerea anesteziei si stabilizarea parametrilor hemodinamici, circulatia sangvina a fost suprimata, si a urmat administrarea pe masca fie a gazului placebo (azotul) fie a oxidului nitric. Administrarea gazului s-a intins si o ora dupa stabilirea reperfuziei. Teste ale sangelui au fost realizate pentru a se stabili progresia reperfuziei tesuturilor.
Fragmente pentru biopsie au fost extrase din lobul drept hepatic, al organului transplantat, atat inaintea reperfuzarii, cat si la o ora dupa ce aceasta a fost restabilita.
Cand rezultatele au fost centralizate postoperator, s-a sesizat faptul ca inhalarea oxidului nitric a scazut in mod semnificativ durata spitalizarii, cu aproximativ 10% (in medie cu 1.24 zile).
Evaluarea transaminazelor serice (alanin aminotransferaza si aspartat aminotransferaza) si a timpilor de coagulare (timpul protrombinei si timpul partial al tromboplastinei), au indicat faptul ca oxidul nitric a imbunatatit rata de restabilire a functiei hepatice.
Mai mult decat atat, cercetatorii au raportat ca desi oxidul nitric nu a influentat in mod semnificativ markerii proinflamatori din tesutul hepatic la o ora dupa restabilirea perfuziei, gazul a redus foarte mult apoptoza hepatocitara.
Ei sustin de asemenea ca este posibil ca prin realizarea celei de-a doua biopsii hepatice la doar o ora dupa reperfuzie, sa se fi omis potentiale efecte ale oxidului nitric in inflamatie (in special implicarea acestuia in eliberarea citokinelor) si moartea celulara, ca urmare a necrozei.
Evaluarea metabolitilor circulanti ai oxidului nitric a indicat faptul ca dintre toti acestia, cresterea nitritului din sange este probabil cel mai important mediator in efectul de reoxigenare a tesuturilor extrapulmonare, de care se face responsabil indirect gazul.
Concentratia nitritului circulant a crescut in mod semnificativ la pacientii care au inhalat in timpul operatiei oxid nitric, fapt ce sugereaza ca metabolizarea acestui anion in microcirculatie, este un proces dinamic care desfasurat in sens invers ar putea conduce la generearea gazului.
Oamenii de stiinta au declarat ca cel mai important este faptul ca oxidul nitric a fost foarte bine tolerat si nu a condus la nicio modificare a activitatii cardiopulmonare, nu a avut efecte toxice in mod direct si nici nu a predispus pacientii la toxicitate secundara, asociata unor complicatii pulmonare sau unor infectii.
Data fiind limitarea celei de-a doua biopsii la doar o ora dupa reperfuzarea tesuturilor, oamenii de stiinta sustin necesitatea realizari unor experimente suplimentare, pana la introducerea utilizarii oxidului nitric ca medicatie in timpul operatiilor de transplant hepatic.
www.medpagetoday.com/Surgery/Anesthesiology
www.physorg.com
www.jci.org
| < Anterior | Urmator > |
|---|
