MedicalStudent.ro

Saturday
Apr 05th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Boli infectioase Inhibitor HIV in sange

Inhibitor HIV in sange

Evaluare articol: / 1
Cel mai slabCel mai bun 
O echipa de cercetatori germani a descoperit o componenta a sangelui uman care opreste intrarea virusului HIV-1 in celulele sistemului imun. Ei sugereaza ca acest lucru poate duce la crearea unor noi medicamente antivirale, care sa lupte impotriva HIV/SIDA.

Descoperirile lor sunt publicate in revista Celula. Cercetarile anterioare au aratat ca molecule sangvine umane ar putea actiona ca inhibitori pentru HIV-1. "Mai multe studii au aratat ca anumite componente din sange sunt capabile sa inhibe HIV-1 si sa il controleze." spune profesorul Kirchhoff, de la Universiatea Ulm din Germania si co-autor al acestui studiu.

Cercetatorii au descoperit o fractiune peptidica, numita peptidul inhibitor de virus (VIRIP) prin analizarea a sute de proteine din sangele uman filtrat. VIRIP face parte dintr-o proteina numita alfa 1-antitripsina, cel mai abundent inhibitor de proteaze seris - proteine care opresc lizarea proteinelor de catre enzime. Aceasta opreste HIV-1 in ancorarea sa de celulele imune prin "intercatiune cu peptidul de fuziune gp41". Gp41 este parte componenta a virusului HIV, care il ajuta sa fuzioneze cu membrana celulei tinta, intr-un stadiu cheie al procesului.

Profesorul Kirchhoff si colegii sai au descoperit ca prin schimbarea unor aminoacizi din fragmentul VIRIP se poate creste potentialul antiviral de doua ori. De asemenea au demonstrat ca VIRIP actioneaza impotriva elementelor care au devenit rezistente la medicatia antiretrovirala. "Se dezvaluie astfel o noua tinta pentru inhibarea HIV, care ramane complet activ la inhibitoare virale si alte medicamente. Este un mare avantaj." spune prof. Kirchhoff.

In timp ce HIV produce mutatii si se impotriveste medicatiei, el isi creste rezistenta impotriva altor medicamente din aceeasi clasa. Este deci nevoie sa marim numarul claselor medicamentoase, in functie de modul lor de actiune. In prezent exista 20 de clase diferite de medicamente, spun cercetatorii. "Avem mai multe clase de medicamente pentru ca virusii multi-rezistenti apar tot mai des. In mai multe tari industrializate acest lucru este deja o problema grava." a adaugat prof. Kirchhoff.

Autorii conclud ca: "Fiind un inhibitor natural specific pentru peptidul de fuziune gp41 al HIV, VIRIP poate duce la crearea unei noi clase de medicamente antiretrovirale." Aproximativ 40 de milioane de oameni sunt infectati cu HIV in intreaga lume. 64% din acestia se gasesc in Africa la sud de Sahara, fiind de departe cea mai afectata regiune. Aceasta are 12 milioane de orfani cu SIDA si trei sferturi din populatia feminina infectata cu HIV, conform Programului Natiunilor Unite.

Intre 3 si 6 milioane de noi cazuri de infectare cu HIV si 3 milioane de morti din cauza SIDA survin in fiecare in lume.(www.medicalnewstoday.com)

 


Publicat de :
Ileana Acsinte
Puncte: 295
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Bacterii mari care contin mii de copii ale genomului propriu

Desi pare un caz ciudat, cercetatorii au descoperit ca o bacterie unicelulara poate contine zeci de mii de copii ale propiului genom. Descoperirea aduce un nou record la capitolul de numar de copii ale unui genom, raportat la o celula, dar deasemenea mai aduce in lumina o alta intrebare: care ar fi avantajul detinerii unui asemenea numar imens de copii ale unui genom ?

Totalitatea genelor unei specii alcatuiesc genomul speciei respective. De exemplu genomul uman are o secventa de 3.2 miliarde de perechi de baze.

Numarul de copii ale propiului genom variaza in fiecare celula, odata cu specia. Majoritatea bacteriilor au doar o singura copie; majoritatea celulelor din corpul uman contin doua asemnea copii. Plantele sunt cunoscute privind promiscuitatea lor din acest punct de vedere, “culegand” noi copii ale genomului, apoi pierzindu-le din nou, intr-un ciclu care poate avea loc de nenumarate ori in evolutia istorica a unei plante. “Ai putea sa crezi ca aceasta este o amprenta a vietii, genomul fiind stabil din punct de vedre al marimii,” spune Sally Otto, biolog la University of British Columbia in Vancouver – Canada. “Deci este intr-adevar remarcabil ca organismele variaza asa de mult, din punctul de vedere al numarului de copii ale genomului propiu detinute,” adauga ea.

Pana acum, recordul din acest punct de vedere il detinea o bacterie – Buchnera aphidicola – care se gaseste in afide (subordin de insecte homeoptere cuprinzand paduchii de plante mici – sfecla de zahar – cu forme aripate sau nearipate Aphidinea), cu o medie de 120 de copii ale genomului. Dar Esther Angert de la Cornell University in Ithaca – New York, si echipa sa au descoperit ca Epulopiscium, bacterie care traieste in intestinul unor pesti din ordinul Perciformes (unicornfish), contine pana la 200.000 de copii ale propiului genom.

Epulopiscium poate avea pana la 600 de micrometri in lungime – mult mai mare decat majoritatea bacteriilor. Forma corpului bacteriei este asemanatoare unei tigari. Escherichia coli, bacterie cunoscuta ca traind in intestinul uman, are aproximativ 1 micrometru in lungime. “Ar putea incapea cu usurinta un milion de celule ale E. coli in Epulopiscium,” spune Angert.

Gigantismul este de obicei un dezavantaj pentru bacterii, deoarece ele nu detin sisteme sofisticate de hranire asemeni celulelor eucariote. In schimb, bacteriile isi preiau nutrientii prin difuziune simpla de-a lungul membranei celulare. Deoarece o bacterie mare ar avea un raport scazut al suprafetei fata de volum, rata de preluare a nutrientilor ar fi prea mica pentru a-i permite supravietuirea. Celulele bacteriilor mari pur si simplu ar muri.

Dar fiind mare, ai si avantaje, in defavoarea pradatorilor. Epulopiscium este prea mare pentru a fi atacata de alti agenti patogeni, cum ar fi bacteriofagul. Angert crede ca aceasta colectie extravaganta de copii ale genomului, intalnita la Epulopiscium ar putea fi o cale de a se bucura de avantajele dimensiunii mari, fara dezavantajele modului de hranire. Ea presupune ca aceste copii sunt aranjate intr-un sistem chiar sub membrana celulara bacteriana. Acest aranajament ar presupune ca celula ar putea ingloba nutrientii si alte molecule din mediul inconjurator, fara a mai astepta ca aceste molecule sa difuzeze prin membrana celulara.

“Daca ai astepta un semnal de la mediu inconjurator, bazandu-te doar pe difuziune, ar dura foarte mult,” spune Anger. “Ar fi foarte dezavantajos. Acest lucru deschide acea usa ce permite celulei sa cresca, si nu permite difuziunei sa ii limiteze volumul,” adauga ea. Avand asa multe copii ale genomului creste desemenea rata de producere a ARN-ului si proteinelor de la nivelul genelor, o ipoteza agreata de microbiologul Hank Siefert de la Northwestern University in Chicago – Illinois – care spune ca un asemenea sistem ar putea ajuta aceasta bacterie sa supravietuiasca in ciuda marimii destul de mari.

Dar, totusi Epulopiscium nu este cea mai mare bacterie cunoscuta pana acum. Thiomargarita namibiensis, numita astfel datorita formei rotunde a perlelor de sulf, poate creste pana la 800 micrometri. Pana acum nimeni nu a determinat numarul copiilor genomului propiu din aceasta bacterie, dar cercetatorii au observat ca bacteria contine o structura mare centrala numita vacuola, care este plina cu lichid. Aceasta vacuola ocupa aproximativ 98 % din volumul celular al T. namibiensis, impingand partile metabolice active ale celulei catre exteriorul membranei celulare.

La Epulopiscium pe de alta parte, continutul celular central este deasemenea activ, si necesita un supliment de nutrienti si proteine. Necesita o investitie serioasa de energie pentru a mentine activ acest sistem, dar mediul intern oferit de pestii din ordinul Perciformes ar putea favoriza acest stil de viata, spune Seifert.

Bibliografie:

1. www.nature.com
2. Wikipedia – enciclopedia libera
3. Notiuni despre gene si ADN – Editura Aquila

Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro