Un simplu computer biologic ar putea intr-o zi sa realizeze un diagnostic complex asupra cancerului sau asupra altor afectiuni la nivelul fiecarei celule
ADN-ul sau acidul dezoxiribonucleic desemnează una dintre cele mai complexe molecule organice, substanţă care se găseşte în fiecare celulă a unei fiinţe vii şi care este esenţială pentru identitatea oricărui organism.
Scopul este sa injectam celule umane cu ADN, astfel incat sa determinam daca o celula este sau nu canceroasa, pe baza amestecului molecular din interiorul celulei. "Simtind" boala, ADN-ul ar putea sa stimuleze aparitia unei mici doze de tratament, ca raspuns. Aceasta tehnologie, este insa destul de departe. Deocamdata, cercetatorii testeaza diferite cai prin care sa transforme ADN-ul in adevarate masinarii informatice, care sa detecteze anumite combinatii moleculare si sa raspunda la acestea prin producerea altor molecule.
“Provocarea principala este cum sa cream un “computer molecular” capabil sa ia anumite decizii,” spune bioinginerul Yaakov Benenson, de la Harvard University. Cercetatorii au creat un tub pentru teste foarte puternic, cu ADN digital, care poate sa realizeze sarcini logice simple, dar aplicarea lor pe celulele umane este mult mai dificila, spune Benenson.
ARNi este produs in mod natural de catre celule. Celulele produc ceea ce noi numim molecule scurte de ARN interferational sau siRNA - short interfering RNA molecules, care recunoaste molecule straine corespunzator secventei de ADN din gene, si determina oprirea functionalitatii lor.
Benenson si colegii sai au reusit crearea unei gene care sa fie sensibila la diferite tipuri de siARN-uri. In cel mai simplu caz, ei au introdus o singura molecula de siARN care sa inactiveze o gena tinta care codifica, o proteina cu fluorescenta. In cazuri mai complexe, perechi de siARN-uri sau doua siARN-uri diferite au dezactivat o alta gena tinta, care in schimb a determinat inactivarea unei gene pentru o proteina fluorescenta. Sistemul a functionat, iar rezultatele au fost publicate in editia online a revistei Nature Biotechnology.
In principiu, tehnica ARNi poate ajunge la o complexitate foarte mare, spune Benenson, prin determinarea genelor sa fie sensibile la cat mai multe combinatii moleculare de siARN. “Scalabilitatea acestui proces este foarte importanta, pentru ca pana la urma dorim sa ajungem sa determinam luarea unor decizii complexe,” adauga el.
El spune ca urmatorul pas este deslusirea modului de realizarea a moleculelor in interiorul celulei, - asa cum sunt produse cele in cancer – care determina producerea de siARN.
Bibliografie:
1. www.sciam.com
2. Enciclopedia Wikipedia
ADN-ul sau acidul dezoxiribonucleic desemnează una dintre cele mai complexe molecule organice, substanţă care se găseşte în fiecare celulă a unei fiinţe vii şi care este esenţială pentru identitatea oricărui organism.
Scopul este sa injectam celule umane cu ADN, astfel incat sa determinam daca o celula este sau nu canceroasa, pe baza amestecului molecular din interiorul celulei. "Simtind" boala, ADN-ul ar putea sa stimuleze aparitia unei mici doze de tratament, ca raspuns. Aceasta tehnologie, este insa destul de departe. Deocamdata, cercetatorii testeaza diferite cai prin care sa transforme ADN-ul in adevarate masinarii informatice, care sa detecteze anumite combinatii moleculare si sa raspunda la acestea prin producerea altor molecule.
“Provocarea principala este cum sa cream un “computer molecular” capabil sa ia anumite decizii,” spune bioinginerul Yaakov Benenson, de la Harvard University. Cercetatorii au creat un tub pentru teste foarte puternic, cu ADN digital, care poate sa realizeze sarcini logice simple, dar aplicarea lor pe celulele umane este mult mai dificila, spune Benenson.
ARNi este produs in mod natural de catre celule. Celulele produc ceea ce noi numim molecule scurte de ARN interferational sau siRNA - short interfering RNA molecules, care recunoaste molecule straine corespunzator secventei de ADN din gene, si determina oprirea functionalitatii lor.
Benenson si colegii sai au reusit crearea unei gene care sa fie sensibila la diferite tipuri de siARN-uri. In cel mai simplu caz, ei au introdus o singura molecula de siARN care sa inactiveze o gena tinta care codifica, o proteina cu fluorescenta. In cazuri mai complexe, perechi de siARN-uri sau doua siARN-uri diferite au dezactivat o alta gena tinta, care in schimb a determinat inactivarea unei gene pentru o proteina fluorescenta. Sistemul a functionat, iar rezultatele au fost publicate in editia online a revistei Nature Biotechnology.
In principiu, tehnica ARNi poate ajunge la o complexitate foarte mare, spune Benenson, prin determinarea genelor sa fie sensibile la cat mai multe combinatii moleculare de siARN. “Scalabilitatea acestui proces este foarte importanta, pentru ca pana la urma dorim sa ajungem sa determinam luarea unor decizii complexe,” adauga el.
El spune ca urmatorul pas este deslusirea modului de realizarea a moleculelor in interiorul celulei, - asa cum sunt produse cele in cancer – care determina producerea de siARN.
Bibliografie:
1. www.sciam.com
2. Enciclopedia Wikipedia
| < Anterior | Urmator > |
|---|
