Pachetul va da o șansă sistemului să producă valoare prin concurență, în condițiile în care una dintre cauzele subfinanțării sistemului este faptul că „nu avem curajul să recunoaștem că nu putem să oferim toate serviciile medicale la un anumit nivel calitativ”, a adăugat președintele CNAS.
O posibilitate de a aduce bani în sistem o reprezintă infuzia de bani din sectorul privat, prin susținerea funcționării asigurătorilor privați, în baza introducerii pachetului de servicii medicale de bază.
„Suma cu care bugetul de stat a intervenit pentru a echivala bugetul CNAS în 2010 a fost de 15 ori mai mare decât în anii anteriori în condițiile în care banii din asigurări de sănătate nu au mai fost suficienți necesităților sistemului”, a spus Duță. Președintele CNAS a readus în discuție eliminarea plafonului de prescripții din farmacii – singura regulă de control al pieței, potrivit acestuia - care a dus la consumul exagerat de medicamente, generând o creștere a pieței farmceutice de 50% și o datorie de 500 de milioane de euro. „Propunerea făcută pentru contractul cadru de a introduce bugetul orientativ la prescriptor reprezintă un mecanism de control al prescripției, astfel încât să ne încadrăm într-un mecanism economic normal. În prezent, nu știm de pe un an pe altul câți bani trebuie să alocăm”, a explicat Lucian Duță.
Rețeta electronică și cardul de sănătate, proiecte al CNAS vor fi finalizat până la sfârșitul anului si respectiv anul viitor, demers care are drept scop eliminarea componentei de fraudare a sistemului și a managementului defectuos a resurselor, urmând să asigure, potrivit președintelui CNAS, mai multă transparență.
Clarificarea și diferențierea componentelor serviciului public de sănătate și a componentelor de piață din cadrul sistemului este esențială pentru un management corect, a menționat Vasile Pușcaș, fost-negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, prezent, de asemenea, la discuție. „Pe de altă parte, o măsură foarte bună ar fi stabilirea bugetului de sănătate pe sistem multianual pentru că va genera o mult mai bună absorbție a fondurilor structurale. Avem nevoie de investiții în sănătate și astfel vom convinge că putem veni cu partea de finanțare structurală”, a spus Vasile Pușcaș.
Pacienții cu venituri reduse cheltuiesc mai mult cu plățile informale decât cei cu venituri mai ridicate, a arătat prof. Wim Groot, profesor de economie a sănătății pentru Universitatea Maastricht (Olanda), suma ajungând chiar până la 30% din venitul lunar pentru pacienții care au nevoie de tratament serios. Mai mult, în ţările Europei de Est, plăţile informale nu sunt văzute ca un fapt de corupţie, ci ca un fel de tradiţie, a menţionat acesta citând un studiu realizat la nivel european în cadrul Universităţii din Maastricht.
Şerban Stancu, GBS Country Leader pentru IBM România, a prezentat componenta software a demersului de detectare a fraudei în domeniul medical, care poate identifica plătitorul de taxe, poate face un istoric al situaţiei de fraudă şi poate stabili tipare care pot fi folosite atât retroactiv, cât şi în timp real pentru determinarea potenţialelor fraude. Dr. Attila Laszlo, viceprimar pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca, a adus în discuție problemele cu care se confruntă autorităţile locale atunci când preiau managementul spitalelor, remarcând faptul că „procesul de descentralizare este binevenit, dar nu se face datorită democrației, ci lipsei resurselor centrale, iar toate consecințele trebuie suportate de autoritățile locale”.
Evenimentul continuă şi în cursul zilei de astazi, când va fi aşteptat şi Ministru Sănătăţii, Cseke Attila, pentru a deschide prima sesiune a conferinței dedicată sistemelor și politicilor de finanțare în sănătate.
Georgiana Tacutu
Pr Officer
georgiana.tacutu@tarus.eu
0744 644 394
| < Anterior | Urmator > |
|---|
