MedicalStudent.ro

Monday
Nov 25th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Neurologie si psihiatrie Realitate sau fictiune: folosim doar 10% din creier?

Realitate sau fictiune: folosim doar 10% din creier?

Evaluare articol: / 13
Cel mai slabCel mai bun 
Creierul uman este complex. El este in stare sa compuna muzica, sa creeze manifestari, sa rezolve “cu eleganta” ecuatii. Tot el este izvor nesecat de sentimente, experiente si “depozit” de amintiri. Deci, nu este surprinzator ca ramane inca un mister...

Desi este o conceptie tentanta, “mitul celor 10 procente” este atat de gresit, incat starneste rasul, afirma neurologul Barry Gordon de la Johns Hopkins University din Baltimore. Cat timp nu se cunoaste cel care a nascocit acest mit, el este asociat psihologilor americani si lui William James, care argumenta in The Energy of Men ca “folosim numai o mica parte din resursele noastre mentale si fizice”. A fost asociat si lui Einstein, care a folosit aceasta conceptie pentru a explica “intelectul cosmic”.

Credibilitatea mitului, afirma Gordon, se datoreaza conceptiei oamenilor despre propriul creier; propriile lor neajunsuri ii face sa accepte existenta unei parti nefolosite din materia
cenusie. Aceasta conceptie este falsa. Poate fi adevarata doar atunci cand, in anumite momente din viata, ca atunci cand stam sau ne gandim, sa folosim numai 10% din creier.

Gordon afirma ca folosim, practic, fiecare parte din creier si cea mai mare parte din el este activa tot timpul. Creierul reprezinta aproximativ 3% din greutatea organismului si foloseste 20% din energia acestuia.

Intregul sistemul nervos cantareste aproximativ 1.5 kg. Mare parte din energia consumata este in scopul crearii legaturilor neuronale. Restul energiei este utilizata pentru a coordona alte activitati, ca de exemplu pulsul sau condusul masinii.

Este adevarat ca in anumite momente nu toate regiunile creierului sunt active, spre deosebire de muschii scheletici, care se pare ca sunt activi tot timpul. Cu toate acestea, chiar si cand dormim, zone precum cortexul frontal si ariile somatosenzitive sunt active.

Chiar si in activitatile de rutina, “o furtuna de strafulgerari” se produce in aproape intregul creier pentru un interval de cateva secunde. “Asta nu inseamna ca daca nu suntem in stare sa facem o activitate de rutina creierul nostru este bolnav. Exista oameni care au suferit accidente sau carora li s-a scos o parte din creier si duc vieti absolut normale, si asta deoarece creierul are un mod de a compensa si de a se asigura ca ceea ce a ramas poate indeplini toate activitatile.”

A fi in stare sa faci o harta a tuturor regiunilor neuronale si a functiilor acestora este necesara pentru a intelege aceste lucruri. Expertii stiu ca neuronii care indeplinesc activitati similare sunt “adunati”. De exemplu, neuronii care controleaza miscarile degetului mare sunt langa cei corespunzatori aratatorului. Cu toate acestea, intr-o interventie chirurgicala, medicii evita retelele neuronale corespunzatoare vazului, auzului sau miscarii, incercand sa-i permita creierului sa isi mentina cat mai multe din functiile sale.

Ceea ce nu e de inteles este cum retele de neuroni din diverse regiuni ale creierului colaboreaza pentru a forma “constiinta”. Mai mult, nu exista devezi ca exista un loc in creier corespunzator constiintei, ceea ce ii face pe cercetatori sa creada ca este intr-adevar un efort neuronal colectiv. Un alt mister ascuns in circumvolutiunile cortexului este faptul ca dintre toate celulele nervoase, 10% sunt neuroni si 90% celule gliale; practic, nu folosim numai 10% din creier, mai degraba,noi intelegem cum functioneaza doar 10% din el.


www.sciam.com


Publicat de :
Mirela Popa
Puncte: 1392
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Miscari rapide ale globilor oculari-detalii despre imagine

Miscarile mici si involuntare pe care ochii nostri le realizeaza in incercarea de a focaliza o anumita imagine ajuta la discernerea unor detalii de finete ridicata, conform unui studiu realizat recent.

Citeste mai departe...
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro