Cercetatorii sunt nerabdatori sa afle, stiind ca asemenea informatii vor putea, intr-o zi, sa aduca indicii pretioase in descoperirea si stabilirea legaturilor neuronale gresite care par sa se gaseasca in spatele unor boil mentale si a unor dificultati in memorare.
Cercetatorii de la Universitatea din Londra raporteaza in revista PLoS ONE ca au monitorizat activitatea cerebrala a 21 de voluntari prin electroencefalograme (EEG) in timp ce acestia incercau sa rezolve anumite probleme pentru a descoperi “ce le trece prin minte”, mai exact pentru a observa ce se intampla in creier in acest timp.
“Intuitia este in mijlocul inteligentei umane... aceasta este functia cognitiva cheie pe care omul se lauda ca o are”, afirma Joydeep Bhattacharya, asistent la sectia de psihologie din cadrul universitatii. “Suntem interesati sa aflam daca are loc o schimbare brusca sau o schimbare treptata de care nu suntem constienti”.
Cercetatorii cred ca pot “prinde” semnalele din creier care sa le permita sa prezica daca o persoana poate rezolva sau nu o anumita problema.
In multe cazuri, subiectul “se loveste de un perete”, ceea ce numesc cercetatorii “mental impasse”. Daca subiectii ajung in acest punct, ei pot apasa un buton pentru a fi ajutati sa elucideze problema. Bhattacharya afirma ca blocarea este corelata cu puternice “gamma rhythms”( o modalitate de activitate cerebrala corelata cu atentia selectiva implicata in integrarea informatiei venite de la organele de simt).
Cercetatorii au observat blocarea intr-un mod de gandire inflexibil si o slaba abilitate de a-si elibera mintea si, in consecinta, imposibilitatea rezolvarii problemei.
“Cand este o concentrare excesiva, intr-un fel, se creaza o fixatie. Creierul nu mai este receptiv”.
Interesant este faptul ca subiectii care erau preveniti ca vor gasi un mod de a rezolva problema (si astfel isi “reorganizau”gandirea) aveau mai multe sanse sa o rezolve in comparatie cu ceilalti subiecti neatentionati.
“Se pare ca este mai bine sa rezolvi problema fara sa te concentrezi prea tare asupra ei. In viitor, afirma Bhattacharya, echipa lui va incerca sa prezica in timp real daca subiectii <<butucanosi>> vor reusi sa rezolve o problema sacaitoare si, de asemenea, sa isi poata manipula ritmul cerebral astfel incat sa poata rezolva problema.
A doua problema luata in calcul se concenteaza asupra partii anterioare a cortexului cinguli (ACC), regiune din creier legata de functii precum luarea deciziilor, monitorizarea problemei si feedback-ul. O echipa de la University of Lyon's Stem Cell and Brain Research Institute din Bron, Franta, afirma in revista Neuron ca se verifica daca ACC ajuta la detectarea erorilor din timpul rezolvarii problemei si, de asemenea, daca se comporta mai degraba ca un ghid, monitorizand si numarand pasii din rezolvarea problemei, remarcand greselile, dar si succesul.
Echipa a observat aceste lucruri prin inregistrarea electrica a activitatii creierului la doi masculi de macaques rhesus cand incercau descopere pe care dintre tintele dintr-un ecran sa o aleaga pentru a primi sucul de fructe.
“Cand incerci sa rezolvi o problema trebuie sa cauti; cand ai gasit solutia, trebuie sa te opresti”, afirma coautorul Emmanuel Procyk, coordonatorul Integrative Neurobiology Department.
El afirma ca au observat cresterea activitatii neuronale in partea anterioara a cortexului cinguli la animale. Cand maimutele atingeau tinta inca era o activitate inalta in ACC, indicand ca regiunea este responsabila pentru mai mult decat o simpla alerta a restului creierului cand se fac greseli. Imediat ce maimuta a ales tinta corecta, activitatea ACC scade.
Procyk afirma ca daca sistemul este compromis, aceasta se va reflecta in lucruri precum dependenta de droguri. Cand ACC-ul nu functioneaza normal, poate supaevalua drogurile conducand la dependenta. Alte studii au aratat ca un ACC deteriorat poate genera inadaptari comportamentale si abilitati cognitive intrerupte.
www.sciam.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
