Dintre entităţile caracterizate drept boli rare, cel mai mare impact psiho-social şi medical îl au patologiile care evoluează cu malformaţii si deformităţi evidente, atât la nivel macroscopic, cât şi la nivel microscopic sau paraclinic. Una dintre aceste entităţi este Sindromul Proteus (SP).
SP este o boală rară care poate fi încadrată în categoria bolilor hamartomatoase. Este o boală complexă cu afectare multisistemică şi variabilitate clinică deosebită. Se estimează că prevalenţa acestei boli este de 1:1.000.000 de naşteri, cu mai puţin de 100 de cazuri cunoscute în lume în 2008.
Boala se caracterizează prin dezvoltări asimetrice ale membrelor, organomegalie şi chiste multiple în organele parenchimatoase, anomalii osoase. Caracteristică pentru SP, este apariţia aşa-numiţilor nevi cerebriformi, denumiţi astfel datorită aspectului lor (dimensiuni mari, pot acoperi întreaga palmă sau plantă, cu aspect de circumvoluţiuni, asemănători cu suprafaţa creierului, Fig. 1).
În ciuda morfologiei particulare, boala este dificil de diagnosticat în stadiu precoce, din cauza faptului că manifestările nu apar imediat post-partum, ci în jurul vârstei de 2 ani. Pentu diagnostic, au fost introduse o serie de criterii generale şi criterii specifice. Dintre cele generale, amintim: distribuţia în mozaic a leziunilor, prezenţa sporadică şi afectarea progresivă a structurilor. Dintre criteriile specifice, de o deosebită importanţă sunt: nevi cerebriformi de ţesut conjunctiv, dezvoltare scheletală disproporţionată (Fig. 2, 3), asimetrică, diverse anomalii faciale şi proliferări tumorale benigne (lipoame).
Deşi nu are legatura cu bacteria omonimă, impactul acestui sindrom este redutabil, prin complicaţiie grave de natură organică şi estetică. Dintre afectările organice, amintim hepatomegalia cu insuficienţă hepatică, multiple chiste pancreatice şi renale, anomalii ale coloanei vertebrale şi sindroame proliferative osoase.
Alte manifestări variabile ale SP:
• absenţa sau scăderea ţesutului celular subcutanat (lipohipoplazie) la nivelul trunchiului sau membrelor;
• asimetrie mandibulară;
• afectare oculară;
• scolioză
• risc crescut de tromboflebită profundă sau embolie pulmonară (cea mai comună cauză de deces printre pacienţii cu SP, chiar si la vârstă tânără);
• modificări de facies, care se asociază cu retard mintal.
Din punct de vedere etiologic, pentru SP sunt incriminate o serie de mutaţii somatice, apărute cu precădere într-o anumită linie celulară, care provine din diviziuni succesive ale celulei-ou. Nefiind o mutaţie moştenită, nu se exprimă în toate celulele corpului, de aici şi asimetria caracteristică. Este un exemplu tipic de mutaţie în mozaic (unele celule sunt afectate, altele nu). Faptul că la acelaşi pacient există ţesuturi normale, atrofice şi hipertrofice pledează pentru ipoteza unor mutaţii somatice multiple, din care rezultă cel putin trei tipuri celulare. Se presupune că manifestările SP ar fi rezultatul unui mozaicism somatic pentru o genă dominantă letală, însă locusul acesteia nu este cunoscut până la ora actuală.
În ceea ce priveşte managementul pacienţilor cu SP, este de amintit faptul că la aceştia este prezent un oarecare paradox chirurgical. Din cauza probabilităţii mari de recidivă şi a complicaţiilor locale, intervenţiile chirurgicale trebuie amânate cât de mult posibil. Însă oportunitatea unei rezecţii sigure este umbrită de statusul general al pacientului, care îl face un candidat nesigur pentru o intervenţie, chiar dacă în acel moment complicaţiile locale ar fi nesemnificative.
Deşi rare, numărul mare al acestor boli le transformă într-o problemă majoră de sănătate, fiecare dintre ele necesitând o abordare specifică, de care depinde prognosticul de viaţă al pacientului.
BibliografieBlesecker, L. The challenges of Proteus Syndrome: diagnosis and management. European Journal of Human Genetics (2006); 14:1151-1157Cohen Jr, MM, Hayden, PW. A newly recognized hamartomatous syndrome. Birth Defects Orig Artic Ser 1979; 15: 291–296Biesecker, LG, Peters, KF, Darling, TN et al. Clinical differentiation between Proteus syndrome and hemihyperplasia: description of a distinct form of hemihyperplasia. Am J Med Genet 1998; 79:311–318Florescu, P. Precis de Anatomie Patologică; 2006Pletchher, BA. Proteus Syndrome. www.emedicine.com
Comentarii (5)
Subscribe to this comment's feedGenetica
Scrie comentariu
< Anterior | Urmator > |
---|