Un nou studiu arata ca mutatiile la nivelul unei gene numite gena Ikaros ar avea un rol important in declansarea leucemiei acute limfoblastica (LAL), o forma agresiva de cancer, rezistenta la tratamentul actual. Cercetatorii spera ca aceasta descoperire va conduce la noi tratamente in abordarea acestei afectiuni.
Leucemia acuta limfoblastica (LAL), este o afectiune hematologica severa determinata de proliferarea necontrolata in maduva osoasa hematogena de celule imature numite limfoblasti.Leucemiile acute reprezinta proliferari necontrolate de celule maligne, imature (denumite blasti) din sistemul hematopoietic. In sistemul hematopoietic, diferitele tipuri de celule se dezvolta dintr-o singura celula, numita celula stem pluripotenta, localizata la nivelul maduvei osoase hematogene. Celulele sangvine se dezvolta treptat, devenind celule mature. Abia la sfarsitul dezvoltarii, ele ajung sa isi indeplineasca integral functiile in sistemul hematopoietic si in raspunsul imun.
In anumite situatii, mecanismele de reglare ale acestui proces esueaza. In contrast cu leucemiile cronice, leucemiile acute apar in cateva saptamani si determina aparitia precoce a simptomelor, severe in unele situatii, ceea ce face diagnosticul si tratamentul acestora extrem de important. Sunt doua grupe mari de leucemii acute: leucemiile acute limfoblastice si leucemiile acute mieloblastice, in cadrul fiecarei grupe existand numeroase subgrupe pornind de la caracteristicile celulei blastice. In cazul leucemiei acute limfoblastice, celulele imature care se multiplica necontrolat (limfoblastii) sunt precursorii limfocitelor. Limfocitele sunt celule sangvine care apartin sistemului imun si sunt localizate in principal in maduva osoasa hematogena, sange, ganglioni limfatici si splina.
Proliferarea necontrolata a celulelor anormale care se produce in LAL este rezultatul, ca si in cazul altor tipuri de cancere, a alterarii mecanismelor de control si reglare a cresterii si diferentierii celulare. Aceste mecanisme sunt reglate de gene (fragmente cromozomale constituite din ADN, detinatoare a informatiei pentru toate functiile celulare). Alterarea acestor gene duce la transformarea maligna a celulelor.
O anomalie cromozomiala (cromozomul Philadelphia), neobisnuit determina aparitia CML - leucemia mieloida cronica - forma cu care pacientii pot trai cativa ani, si uneori chiar recupera cu ajutorul tratamentului. Leucemia mieloida cronica este prima boala neoplazica umana in care s-a descris o anomalie cromozomala constanta si caracteristica: cromozomul Philadelphia. Dar acelasi efect s-a observat si la pacientii cu LAL, care poate fi fatala chiar in cateva luni de zile, si este dificil de tratat. Cercetatorii s-au intrebat de foarte multa vreme ce diferentieaza cele doua afectiuni. O posibila cauza este Ikaros. Copiii cu mutatii ale acestei gene, dar care nu prezinta cromozomul Philadelphia, dezvolta LAL.
Pentru a afla daca Ikaros joaca un rol in aparitia acestui aranjament neobisnuit al cromozomilor, o echipa de cercetatori condusa de James Downing, doctor la Centrul de Cercetari din cadrul spitalului de copiii St. Jude din Memphis - Tennessee a analizat pacientii ce prezentau simptomele LAL, dar si care aveau aceasta anomalie cromozomiala, printre care 21 de copii si 22 de adulti. Majoritatea pacientilor prezentau o mutatie la nivelul genei Ikaros, adica 76.2 % din copii si 90.9 % din adulti.
Mutatia la nivelul acestei gene nu era prezenta la 23 de pacienti cu CML, confirmand astfel rolul acestei gene in determinarea aparitiei LAL, la pacientii cu cromozomul Philadelphia. Ikaros codeaza o proteina cu rol de factor transcriptor, care este necesar pentru dezvoltarea naturala a globulelor albe ale sangelui (limfocitelor), dar nu este inca totusi elucidat modul in care aceasta mutatie determina aparitia cancerului. O posibila cale este aceea ca mutatia determina aparitia acestei proteine, intr-o varianta modificata, ceea ce duce la nasterea unor limfocite anormale, spune Downing.
Mitchell Smith, oncolog la Fox Chase Cancer Center in Philadelphia – Pennsylvania, spune ca aceasta descoperire este un pas mare catre drumul spre noi tratamente. "Nu avem deocamdata nici un tratament pentru cei care sufera in urma acestei afectiuni, dar odata ce stii ce urmaresti, atunci este mai usor sa tintesti," adauga Smith.
William Phelps, biolog, specializat in biologie moleculara la America Cancer Society in Atlanta – Georgia, spune ca proteina Ikaros, probabil nu va deveni o tinta pentru noile medicamente, deorece este un factor transcriptor, iar asemenea proteine nu au situsuri de legare pentru eventuale blocante. Dar alte gene sau proteine a caror activitate Ikaros o regleaza, ar putea constitui tinte favorabile pentru medicamente.
Bibliografie:
1. www.sciencemag.org
2. European Working Group for adult Acute Lymphoblastic Leukemia
3. Gabriela Bordeianu, Ionela Moanta, Florina Raicu, Pompilia Aapostol, L. Popa, D. Cimponeriu, L. Gavrila - Terapia genica in leucemia mieloida cronica, 189
| < Anterior | Urmator > |
|---|
