MedicalStudent.ro

Glioblastomul, astrocitom malign, este cea mai comuna si mai agresiva tumora primara a sistemului nervos central, reprezentand 20% din totalul tumorilor cerebrale. Cunoscuta si ca glioblastom multiform sau astrocitom de gradul IV, neoplazia are o prevalenta maxima la persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 70 de ani. Ca metoda electiva de diagnostic se utilizeaza IRM-ul.

Exozomii, nanoparticule implicate fiziologic in modularea imunitatii celulare, sunt in actualitatea experimentelor efectuate in diferite domenii medicale. In prezent cercetatorii au obtinut un vaccin impotriva toxoplasma gondii, ce are ca punct de plecare exozomii, cu eficienta totala la soareci. De asemenea, diverse tratamente aplicate in oncologie sunt dezvoltate plecand de la aceste microvezicule.

Raportul publicat in numarul din decembrie al anului curent in revista Nature vorbeste despre identificare exozomilor particular secretati in sangele persoanelor cu glioblastom. Informatia genetica oferita de aceste nanoparticule se doreste a fi aplicata in obtinerea unei medicatii corect orientate impotriva neoplaziei.

Conducatorul studiului realizat a precizat faptul ca tumora elibereaza exozomi in cantitate suficienta pentru a depasi bariera hemato-encefalica. Astfel, aceste particule au putut fi izolate, iar ARN-ul din constituia lor ar putea fi folosit ca biomarker pentru o terapie tintita.

In prima etapa a studiului au fost analizate celulele tumorale a trei glioblastoame. Analiza exozomilor elaborati de catre acestea a pus in evidenta abundenta ARNm, cu rol in proliferare si migrare celulara, si a proteinelor angiogenetice, din compozitia nanoparticulelor. Pentru a descifra mecanismul de actiune al microveziculelor, acestea au fost cultivate pe medii cu celule sanatoase. S-a pus astfel in evidenta modul in care ARN-ul tumoral a generat in celulele sanatoase proteine codate anormal.

Studiile realizate in continuare, pe tesutul tumoral a 25 de glioblastoame, si prin analize sangvine variate, au demonstrat faptul ca in anumite mostre de tesut s-a produs o mutatie la nivelul genei care codifica receptorul factorului de crestere epidermal, mutatie ce caracterizeaza un subtip de glioblastom. La doi pacienti, o mutatie a EGRF care nu a putut fi identificata din biopsierea tesuturilor a fost insa pusa in evidenta la exozomi, ceea ce arata faptul ca organismul poate prezenta o forma de rezistenta la activitatea tumorala.

Rezultatele obtinute nu fac decat sa intareasca convingerea ca viitorul apartine tratamentelor particularizate fiecarui caz. Detectarea profilurilor mutationale prin teste de sange noninvazive vor putea permite monitorizarea evolutiei tumorii.

Studiul realizat promite sa deschida multe porti in cercetarea medicala si sa actualizeze tratamentele in oncologie.