MedicalStudent.ro

Monday
Nov 25th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Neurologie si psihiatrie Muzicoterapia in psihiatrie - De la medicina la arta

Muzicoterapia in psihiatrie - De la medicina la arta

Evaluare articol: / 21
Cel mai slabCel mai bun 

MuzicoterapiaSpre a reusi mai bine sa intelegem fenomenul muzicoterapeutic, ramura a ergoterapiei, este important ca tiparul si limitele acestuia sa fie bine descrise. Intotdeauna trebuie sa facem diferenta intre tratament si terapie ocupationala, iar acolo unde medicamentul are un efect scontat, fizico-chimic, terapia prin muzica isi poate pune amprenta ca o modalitate de sustinere, iar uneori, poate fi folosita ca alternativa la tratamentul alopatic, fiind insa de preferat imbinarea cu acesta. Vorbind despre limite, efectele benefice ale muzicoterapiei se datoreaza unui tipar terapeutic specific, in care principiile sale trebuie atribuite in functie de patologia cu care ne confruntam. Astfel, putem enumera afectiuni psihiatrice precum depresia, schizofrenia sau tulburarile maniacale, pentru care exista tipuri specifice de auditie si analiza, dar si boli neurodegenerative, precum dementa Alzheimer, unde nu numai ca s-a observat o ameliorare a starii de spirit si o exacerbare pozitiva a personalitatii, ci si o crestere a coeficientului de memorare a unor pacienti: "Tratamentul pentru suflet e si tratamentul pentru minte. Acum nu voi mai uita, e vorba despre Bach!" - relateaza N.D. (Alzheimer).

Principiu terapeutic

Individual sau in grupuri restranse, formate dintr-un numar relativ mic de membri, niciodata mai mare de zece, sedintele de terapie prin muzica necesita sali izolate fonic, bine iluminate, preferabil natural, in care sa existe o masa mare, circulara, unde pacientii se pot privi, pot interactiona, sau pot chiar intreprinde alte modalitati ergoterapeutice precum desenul ori sculptura. Planul unei sedinte de acest tip variaza, in functie de patologiile cu care ne confruntam. O astfel de intrevedere presupune intotdeauna auditia unor fragmente sonore, cel mai frecvent utilizand muzica clasica, culta, urmata precis de o scurta perioada de introspectie, in care pacientul cauta in sine rezonanta si reflexia muzicii, realizand un proces dinamic, care activeaza initial unele procese neurofiziologice de integrare, precursoare ale celor exprimate prin comunicare si relationare. In final, discutiile deschise dintre pacient si terapeut sau intre terapeut si grup, pot imbratisa aspecte multiple, de la calitatea muzicii si caracteristicile ei, pana la efectele benefice pe care aceasta le aduce la momentul respectiv, sau in general, in viata beneficiarilor.

Stimulii sonori sunt adesea folositi in natura, fie ca este vorba de comunicare verbala sau non-verbala, iar atunci cand muzica devine o forma de exprimare a sentimentelor sau de receptionare a acestora, putem spune ca exista un efect terapeutic pozitiv. In plus, confruntandu-ne cu patologii complexe care presupun comportamente antisociale cu implicatii substantiale la nivelul realizarii contactului dintre pacienti si alte persoane, mijlocirea muzicii a reusit adesea chiar integrarea acestora in grupuri de socializare, fapt rar intalnit in alte tipuri de terapii: "Cu cat mai multi, cu atat mai bine" - exclama zambind C.T. (Sindromul Asperger), referindu-se la colegii sai de grup. Astfel, unii pacienti au marturisit ca sala de auditie a devenit ca o a doua lor casa, privind prin prisma reducerii problemelor initiale de comunicare si socializare, iar prietenii "de la masa ovala" au devenit indispensabili pentru ei.

Declaratii si relatari

Vorbind despre beneficiile artei in terapie, C.I. (Schizofrenie) face o declaratie uimitoare : "Daca Shakespeare are dreptate, si toti suntem doar niste actori pe marea scena a vietii, atunci compozitorii, asemeni inginerilor de teatru, care doar printr-o apasare de buton fac sa aprinda un reflector ce pune intr-o lumina noua decorul de pe scena, dandu-i alta profunzime si perspectiva, daca nu si alta culoare, ei bine, compozitorii fac acelasi lucru cu emotiile noastre. Variind in mod constant aceste constelatii emotionale pe parcursul auditiilor din cadrul muzicoterapiei, vedem ca problemele parca nu mai sunt asa insurmontabile, ca viata are gust si ca merita sa fie traita si ca viitorul ne rezerva cu siguranta inca multe surprize placute, insa, pentru asta, trebuie sa gasim in noi disponibilitatea de a lasa magia muzicii sa ne patrunda."

In cadrul unui experiment desfasurat pe un lot de doisprezece pacienti si intins pe o perioada de patru saptamani, ce a presupus introducerea literaturii in programa muzicoterapiei, imbinand astfel versurile cu compozitia muzicala, V.V. (Schizofrenie paranoida) scrie chiar o frumoasa poezie, din care am extras cateva randuri: "Cu tact, mult timp,rabdare/ Aveti o munca de restaurare./ Dar nu restaurati tablouri, nici statui,/ Ci reparati prishicul omului,/ Asa incat cel mai sensibil, important organ,/ Inteligentul, creierul uman,/ Sa fie mult mai sanatos/ Si corpului nostru de folos."

Alta pacienta, D.C. (Depresie), declara, uimindu-si colegii cat si pe mine, ca terapeut: "Discutiile purtate deschis la masa ovala, dezvolta in mine capacitatea de a vorbi liber, fiind relaxata in fata unui grup de oameni, astfel comunicand mai usor cu cei din jur. Auditiile muzicale au un impact benefic asupra psihicului meu trist si ma fac sa imi doresc a confrunta mediul inconjurator si problemele existentiale. Este bine ca se tine cont de starea mea depresiva, actionandu-se in consecinta, asupra psihicului, ridicandu-mi-se deseori moralul prin muzica pe cat de vesela, pe atat de profunda."

In concluzie, muzicoterapia este deopotriva o modalitate ajutatoare intru dezvoltarea unei gandiri pozitive si realizarea unei stari generale de bine, cat si o procedura de sustinere prin care oamenii pot socializa sau se pot integra in grupuri de comunicare, ceea ce reprezinta deseori promontoriul reintegrarii in familie si in societate. Este important de mentionat ca in cadrul patologiei psihiatrice, ergoterapia, in general, trebuie insotita de tratament medicamentos specific, cat si de suport psihanalitic, efectul acestora fiind interdependent, fiecare tipar terapeutic fiind potentat de celalalt, in tetrada pe care mie imi place sa o numesc TEAM (echipa) - Tratament, Emotie, Analiza, Muzica.

Stefan Odobasu, Muzicoterapeut - Spitalul de Psihiatrie "Constantin Gorgos - Bucuresti"


Publicat de :
Andreea Motoc
Puncte: 2309
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Nicotina si neurologia - De ce ne calmeaza fumatul

Efectele calmante ale nicotinei au fost demonstrate pe un grup de nefumatori, in timpul provocarii unui acces de furie. Cercetatorii care editeaza "Behavioral and Brain Functions" sugereaza ca nicotina poate altera activitatea zonelor cerebrale care sunt implicate in inhibarea emotiilor negative, cum ar fi furia.

Citeste mai departe...
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro