Genele ofera instructiunile urmate de celule individuale pentru a produce diversele tipuri de proteine din organism. Cercetatorii abia incep sa aprecieze gradul extraordinar de control pe care acestea il exercita pas cu pas in procesul de sinteza al proteinelor.
Numai 10% din totalul genelor umane, spre exemplu, sunt active si produc proteine intr-o celula data la un moment dat. Restul de 90% sunt reduse la tacere printr-o serie de mecanisme care interfera in transcrierea genelor in ARN mesager sau translatia ARN in proteine.Intr-u nou studiu publicat online in revista Nature, o echipa de cercetatori de la Institutul Winstar al Universitatii din California, San Diego, au raportat existenta unui important mecanism de inhibare a genelor, care blocheaza sistemul celular responsabil de traducerea ARN in proteine la anumite gene.
Descoperirile sugereaza ca mici parti din ARN, cunoscute si ca microARN, stiu cum sa regleze activitatea genelor pentru sinteza, dar nu sunt capabila sa sintetizeze ele-insele aceste proteine. MicroARN a fost implicat intr-o serie de cancere, iar noul mecanism de control al genelor ofera o potentiala tinta pentru interventiile impotriva cancerului.
"Anumiti microARN isi potrivesc secventele pentru un anumit ARNm, astfel incat sa ii tinteasca pentru distrugere." explica dr. Ramin Shiekhattar, profesor al Programului de oncogeneza moleculara si celulara pentru exprimarea si reglarea genelor. "In acest fel stim ca microARN poate reduce la tacere anumite gene.
Acest mecanism are nevoie de o mare specificitate, totusi, banuim ca microARN actioneaza si intr-o alta maniera pentru a inhiba translatia genelor in proteine. Prin urmarirea asocierilor intre moleculele implicate in generarea microARN si a altor molecule in celula, am descoperit o cu totul noua cale, care ne-a condus la mecanismul ce blocheaza sinteza proteica intracelulara."
In studii anterioare, Shiekhattar a identificat un complex trimolecular cunoscut sub numele de RISC si a aratat ca are un rol vital in generarea microARN. In studiul curent, Shiekhattar si colegii sai au extins aceste studii, pentru a descoperi ca RISC interactioneaza cu un alt complex, care include moleculele cerute pentru a construi ribozomi functionali. O analiza mai atenta a aratat ca noul complex include si componenta eIF6. Se stie despre aceasta molecula ca interfera in asamblarea corespunzatoare a ribozomilor, care previne deci translatarea proteinelor din ARNm.
"Ne intrebam daca anumite gene microARN dependente ar putea atrage microARN, care mai departe atrage eIF6 in locul respectiv." spune Shiekhattar. "Daca acest lucru este adevarat, atunci eIF6 ar preveni asamblarea ribozomilor competenti, blocand deci translatarea ARNm in acea gena. Rezultatul ar fi reducerea la tacere a genei respective. Am testat aceasta idee la celule umane si la viermi si am descoperit ca ipoteza este adevarata in ambele cazuri. Este interesant, dar acest lucru nu numai ca ne-a confirmat ipoteza, dar dat fiind ca se intalneste la organisme atat de diferite, sugereaza ca mecanismul implicat a fost conservat in decursul evolutiei."
www.news-medical.net
< Anterior | Urmator > |
---|