MedicalStudent.ro

Monday
Aug 11th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati farma Farmacologie Cercetatorii reusesc sa separe efectele adverse ale opioidelor de cele pozitive

Cercetatorii reusesc sa separe efectele adverse ale opioidelor de cele pozitive

Evaluare articol: / 1
Cel mai slabCel mai bun 
Pentru prima data, cercetatorii de la Universitatea de Medicina Washington, din St. Louis, au demonstrat ca este posibila separarea efectelor pozitive ale medicamentelor opioide, precum morfina, de efectele adverse ale acestora (toleranta, dependenta care se soldeaza cu abuzul).

Cercetatorii, condusi de Zhou-Feng Chen, Ph. D.,au raportat rezultatele studiilor lor in Proceedings of the National Academy of Sciences. Acestia au descoperit faptul ca opiatele precum morfina nu atenueaza durerea la soarecii modificati genetic astfel incat sa aibe mai putini neuroni care sa produca in sistemul nevos central serotonina. De fapt unele medicamente din clasa opioidelor si-au pierdut total efectul analgezic la soarecii mutanti. Descoperirea uimitoare consta in toleranta pe care aceste animale o dezvolta totusi la aceste medicamente.

Serotonina este implicata in numeroase procese comportamentale si psihologice, precum cele cognitive, ritmul circadian si starea de spirit. Aceasta substanta are de asemenea un rol esential in senzatia de durere, iar concentratii anormale ale acesteia contribuie la exacerbarea senzatiei dureroase.

Numarul de neuroni ce secreta serotonina, cunoscuti si ca neuroni 5-HT, este relativ redus, iar localizarea acestora se face intr-o arie cerebrala redusa, in partea posterioara a creierului. Chen explica conexiunile extinse pe care acesti neuroni le stabilesc cu alte regiuni ale creierului, reusind astfel sa raspandeasca serotonina in tot sistemul nervos central. De asemenea se atrage atentia asupra importantei pe care acesti neuroni o au in afectiunile psihiatrice.

Cercetarile privind rolul neuronilor 5-HT in efectele analgezice ale opiatelor s-au intins de-a lungul a cateva decade. Studiile realizate intre anii 1970 si 1980 au evidentiat faptul ca serotonina este direct implicata in efectele de reducere a intensitatii dureroase, ca urmare a administrarii de opioide. Cu toate acestea studii recente contrazic ipoteza clasica, asa ca implicarea neuronilor 5-HT in efectele analgezice ale opiatelor este inca neclara.

In 2003 echipa condusa de Chen a descoperit faptul ca la soarecii carora le lipsea gena Lmx1b serotonina era complet absenta din sistemul nervos. Din pacate insa acestor animale nu li s-a putut studia comportamentul deoarece au murit imediat dupa nastere. Pentru a preintampina aceasta problema, cercetatorii au crescut in laborator soareci carora le lipsea gena Lmx1b. In mod remarcabil aceste animale mutante au atins maturitatea, avand functii motorii aparent normale.

La inceputul acestui an, Chen a raportat in Journal of Neuroscience faptul ca soarecii mutanti aveau o intensitatea dureroasa prea ridicata raportat la stimulul la care erau supusi. In studiul nou realizat, echipa de cercetatori a comparat efectele de scadere a intensitatii dureroase induse de opioide la soarecii normali si la soarecii carora le lipseau neuronii 5-HT.

Soarecii su fost supusi unor numeroase teste pentru a se masura raspunsul la diferite medicamente. Spre deosebire de studiile precedente in care medicamentele erau folosite pentru distrugerea sau inactivarea 5-HT, cel actual ofera dovezi clare care confirma ipoteza ca neuronii secretori ai serotoninei sunt esentiali in circuitul neural asupra caruia opioidele au efecte analgezice.

De asemenea ei au comparat efectele adverse induse de aceste substante la soarecii care au si care nu au neuroni serotoninergici, si au sesizat ca nu exista nicio diferenta.

Aceste descoperiri demonstreaza faptul ca opioidele isi exercita efectele de scadere a intensitatii dureroase prin mecanism serotoninergic, insa serotonina nu este responsabila de efectele negative, de adictie, asociate acestor medicamente. Acest lucru a constituit o surpriza deoarece se cunoaste faptul ca serotonina interactioneaza cu alti neurotransmitatori, precum dopamina, sau moduleaza nivelele acestora la nivelul encefalului, avand un rol important in comportamenul de pedeapsa recompensa.

Chen sustine ca noile descoperiri subliniaza posibilitatea ca la nivelul neuronilor serotoninergici sau al receptorilor pentru opioide de pe celulele nervoase care sunt tinta medicamentelor, durerea sa fie suprimata fara ca riscul de toleranta sau adictie sa mai existe.

www.sciencedaily.com
mednews.wustl.edu


Publicat de :
Coclitu Catalina
Puncte: 346
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Depresia creste sensibilitatea pacientelor la actiunea anestezicelor generale

Un studiu recent realizat de Dr. Mary A. Herman de la Universitatea din Florida aduce in prim-plan un factor inedit care pare sa influenteze reactivitatea pacientelor in faza de inductie anestezica : sindromul depresiv.

 

Exista numeroase statistici care demonstreaza amploarea si importanta fenomenului depresiv in patologia moderna. Un exemplu este prevalenta simptomelor depresive la femeile care sufera de diverse forme de cancere din sfera ginecologica (12%-33%) sau cancer mamar (15%-46%). Este astfel indicata analiza implicatiilor acestora asupra evolutiei globale a pacientelor, atat in plan psihologic cat si in ceea ce priveste raspunsul obiectiv la tratament.

Studiul de fata a cuprins paciente apartinand intervalului de varsta 40-81 de ani, internate in vederea extirparii chirurgicale a unei tumori pelvine de natura incerta. Evaluarea preoperatorie a evidentiat in 11 cazuri existenta unor antecedente depresive. S-au folosit in acest scop teste psihologice standardizate precum BDI-II (Beck Depression Inventory-Second Edition) si “ Future Pessimism Scale of the Millon Behavioral Medicine Diagnostic”.

Sensibilitatea la actiunea dozei standard de agent anestezic administrata in faza de inductie a fost testata cu ajutorul unui senzor special plasat pe fruntea pacientelor.

Rezultatele au aratat ca pacientele cu sindrom depresiv, care obtinusera punctaje corespunzatoare la testele psihologice, au fost mai susceptibile la efectul anestezic. Simpla existenta a unui istoric depresiv, nemanifest in momentul interventiei, nu a generat nici o modificare.

Ipoteza influentei depresiei in procesul anestezic a mai fost vehiculata si de alte studii recente; rezultatele vor trebui insa confirmate prin cercetari de mai mare amploare, putand implica in viitor adaptarea protocoalelor medicale.


Bibliografie : www.clinicalpsychiatrynews.com

Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro