Vitamina B12 este cea mai complexa vitamina din punct de vedere chimic, fiind absolut esentiala pentru sanatatea noastra. Desi s-au castigat pana acum patru premii Nobel* pentru cercetari legate de aceasta vitamina o piesa din puzzle-ul procesului de sinteza a acesteia a ramas de negasit...pana in anul acesta.
Cercetatorii de la MIT si Harvard au fost cei care au completat golul ramas, descoperind o reactie inedita ce necesita descompunerea unei alte vitamine. Proiectul, inceput intr-un simplu laborator de la MIT, „completeaza datele cunoscute deja asupra unui proces fundamental pentru mentinerea vietii", declara dr. Graham Walker, profesor de biologie la MIT.Vitamina B12 (cobalamina) este cel mai bine cunoscuta ca factorul anti-anemie pernicioasa, identificata pentru prima oara acum 80 de ani in extractul de ficat crud, urmand purificarea sa in 1948 si dezvaluirea structurii sale in 1955. A fost nevoie o echipa multidisciplinara – microbiologi, geneticieni, specialisti in tehnologia ADN-ului recombinant, chimisti - pentru elucidarea finala a intregului proces de sinteza, ce implica atat reactii in aerobioza cat si o cale de biosinteza in anaerobioza, mult mai complicata.
Vitamina B12 este produsa de microbii din sol, ce traiesc in simbioza cu plantele, la nivelul radacinilor acestora. In anii `80 s-a descoperit ca tulpini mutante ale acestor microbi nu reusesc sa formeze legatura de simbioza, identificandu-se de curand ca aceste mutatii se produc la nivelul enzimei BluB, prin cultivarea de tulpini izolate de Sinorhizobium meliloti si analizarea caracterelor sale biochimice.
BluB catalizeaza formarea fragmentului din B12 cunoscut sub denumirea de DMB (dimetil-benzimidazol), ce se leaga de un alt fragment, produs de o cale metabolica diferita, pentru a forma structura finala a vitaminei. Unul din cele mai interesante aspecte ale sintezei DMB este reprezentat de canibalizarea unui cofactor derivat dintr-o alta vitamina, B2. In timpul reactiei cofactorul din B2 este clivat in mai multe portiuni, una din acestea devenind DMB.
In mod normal cofactorul derivat din vitamina B2 intervine in reactie retinand electroni si apoi eliberandu-i, fara a se consuma in reactie. Dr. Michiko Taga, coautor al studiului precizeaza ca fenomenul de canibalism la nivelul sintezei de vitamine sau in orice cale de biosinteza a fost foarte rar observat inainte. „Aproape ca nu exista exemple in literatura in care un cofactor este substratul unei alte reactii", subliniaza dr. Taga.
Mai ramane o intrebare de explorat: de ce bacteriile sintetizeaza B12? Ele nu au nevoie de aceasta vitamina pentru a supravietui si nici plantele de care se ataseaza. Se speculeaza totusi ca vitamina B12 confera acestor bacterii anumite caractere de rezistenta in timpul procesului de simbioza. In sinteza vitaminei B12 sunt necesare mai mult de 30 de gene, „cam multe pentru a sintetiza o vitamina de care nu au nevoie", precizeaza dr. Walker.
Implicatiile profunde ale acestei descoperiri se vor vedea probabil in urmatorii ani, ramanand ca acest prim studiu sa fie extins in multe domenii medicale.
* in 1934, 1957, 1964 si 1965 – http://nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/articles/carpenter/table.html
| < Anterior | Urmator > |
|---|
